PORNIRE/OPRIRE OPRIREA AUTOMATA TASTATURA AFISAJ INTRODUCEREA DATELOR INTRODUCEREA SI AFISAREA DATELOR IN NOTATIE STIINTIFICA SELECTIA NUMARULUI DE ZECIMALE AFISATE PRIORITATEA OPERATIILOR, NIVELURI DE CALCULE UTILIZAREA MEMORIEI ANULAREA REGISTRILOR DE LUCRU CORECTIA OPERATIILOR CALCULE CU PARANTEZE CALCULE CU FRACTII CALCULE CU PROCENTE CALCULE CU CONSTANTE CONVERSII UNITATI DE MASURA RADACINI SI PUTERI LOGARITMI SI ANTILOGARITMI FUNCTII TRIGONOMETRICE FUNCTII HIPERBOLICE CALCULE STATISTICE COMBINATORICA - FACTORIAL, PERMUTARI, ARANJAMENTE, COMBINARI PROGRAMARE ANEXA A - FACTORI DE CONVERSIE UZUALI ANEXA B - CONSTANTE STIINTIFICE UZUALE ANEXA C - FORMULE GEOMETRICE UZUALE

Daca timp de aproximativ 9 minute nu se apasa nici o tasta, calculatorul se opreste automat.

Pentru simplificarea notatiei, pentru a desemna apasarea unei taste voi inscrie intre paranteze drepte numai simbolul functiei invocate (prima sau a doua).

Cand se executa prima functie asociata tastei (fara a apasa tasta [2ndF]), voi scrie in loc de [√ | ³√ ] doar [√] indicand ca se executa extragerea radacinii patrate.

Cand se executa a doua functie asociata tastei, in loc de [2ndF][√ | ³√ ] voi scrie [2ndF][³√] indicand ca se executa calculul radacinii cubice.

Afisajul la Citizen SRP-265 se face pe un display LCD cu 7 segmente permitand doua sisteme de afisare: in virgula mobila (floating point) si in notatie stiintifica (scientific notation).

In mod normal numarul apare pe display reprezentat in virgula mobila, primele sale 10 cifre semnificative aparand pe display. Daca insa numarul afisat x este in valoare absoluta este mai mic decat 0.000000001, sau mai mare decat 999999999 atunci numarul de cifre ce trebuie afisate devine mai mare de 10 si deci in sistemul de reprezentare in virgula mobila afisarea valorii corecte a numarului nu mai este posibila. Atunci se face automat trecerea la sistemul de afisare in notatie stiintifica: mantisa (8 cifre) si exponent(2 cifre).

Mantisa numarului consta din cele mai semnificative cifre ale numarului (maxim 10) cu punctul zecimal amplasat dupa prima cifra.

Exponentul reprezinta puterea lui 10 cu care trebuie inmultita mantisa pentru a obtine numarul original.

Simbolurile nu sunt afisate permanent ele fiind indicatori ai diferitelor moduri de lucru ale calculatorului:

• STAT : Indica selectarea modului de lucru statistic.
• M: Arata ca o valoare nenula este stocata in memoria independenta M.
• E : Indica detectarea unei erori.
• −: Apare apare la stanga mantisei indicand ca aceasta are o valoare negativa.
• PGM: Apare cand a fost selectat modul Programare.
• CONST : Citizen SRP-265 are predefinite 15 constante uzuale:
  
  1. c- viteza luminii (299792458 m/s);
  2. g- acceleratia gravitationala (9.80665 m/s²;
  3. G - constanta gravitationala (6.6725985 ⋅ 10^–11 N m²/kg²);
  4. Vm - volumul molar (0.0224141 m³/mol);
  5. N_A - numarul lui Avogadro (6.0221367⋅ 10²³ mol^–1);
  6. R - constanta molara a gazelor (8.3145107 J/K mol);
  7. e - sarcina electronului (1.6021773⋅10^-19C);
  8. m_e-masa electronului(9.1093898⋅10^-31 kg);
  9. m_p - masa protonului (1.6726231⋅10^-27 kg);
  10. m_n-masa neutronului (1.6749286⋅10^-27 kg);
  11. u - unitatea atomica de masa(1.6605402⋅10^-27 kg);
  12. h- constanta lui Plank (6.6260755⋅10^-34 J⋅S);
  13. k - constanta lui Boltzmann (1.3806581⋅10^-23 J/K);
  14. μ₀ - permeabilitatea magnetica a vidului (0.000001257 H/m);
  15. ε₀- permeabilitatea dielectrica a vidului (8.854187817⋅10^-12 F/m );
  Pe cel de al treilea rand (de jos) al displayului sunt prevazute simbolurile corespunzatoare acestor constante:
  

  cg Gu Vm N_A Re m_e m_p m_n hk μ₀ ε₀
  

  Aceste simboluri nu sunt vizibile pana nu este apasata tasta [CONST].
  Cand tasta [CONST] a fost apasata, pe primul rand (de sus) al display-ului este afisat simbolul CONST, pe cel de al doilea rand (cu elemente cu 7 segmente) este afisata valoarea constantei selectate iar pe cel de al treilea rand CORECTIA OPERATIILOR apare simbolul constantei selectate(c la prima apasare, g la a doua, G la atreia, etc.).
• DEG/RAD/GRAD indica modul curent de reprezentare a unghiurilor:
  • DEG - in grade sexagesimale
  • RAD - in radiani
  • GRAD- in grade centisimale.

  Permanent este afisat unul din acesti indicatori care indica unitatea de masura ale unghiurilor selectata curent (grade sexagesimle, radiani sau grade centesimale) si se schimba de fiecare data cand tasta [DRG] este apasata.

  

• BUSY : Afisat pe durata executiei unei operatii.
• σ : Indica faptul ca numarul de pe display este deviatia standard a populatiei(calculata in modul statistic apasand tasta [2ndF][σ]).

Pe randul 2 al displayului, folosind elementele de afisaj cu 7 segmente, mai sunt afisati urmatorii indicatori:

• 2F : apare la selectarea celei de a doua functii prin apasarea tastei [2ndF]
• HYP : Apare la selectarea lucrului cu functii hiperbolice (prin apasarea tastelor [2ndF][HYP])
• [ : Ori de cate ori se deschide o noua paranteza sunt afisate atatea simboluri [ cate paranteze sunt deschise la momentul respectiv. De exemplu daca s-a tastat 1 + 2 × (3 + 4 × (5 + 6 × si se tasteaza [(] pe display apar afisate 3 simboluri [[[ aratand ca sunt deschise trei paranteze.

Asa cum am aratat mai sus, in mod normal Citizen SRP-265 opereaza cu un punct zecimal flotant (virgula mobila). In timp ce sunt introduse cifrele partii intregi a mantisei punctul zecimal ramane fixat in partea dreapta a display-ului. Apasarea tastei [.] marcheaza inceputul introducerii partii fractionare a numarului. Pe masura ce sunt tastate cifrele partii fractionare punctul zecimal se deplaseze spre stanga.

Pe toata durata introducerii numarului este posibila stergerea ultimelor cifre introduse prin apasarea tastei de editare [00→0](back-space)

Nu pot fi introduse numere cu mai mult de 10 cifre. Toate apasarile de taste numerice [0]...[9] dupa ce au fost deja introduse 10 cifre sunt ignorate.

Un numar introdus gresit poate fi corectat apasand tasta [CE] (CLEAR ENTRY), toate cifrele sale fiind sterse si pe display afisat numarul 0. Dupa apasarea tastei [CE] si stergerea numarului se poate continua introducerea corecta a numarului.

Apasarea tastei [+/-] determina schimbarea semnului numarului introdus dar nu finalizeaza introducerea acestuia, dupa apasarea ei putand fi tastate in continuare alte cifre care vor fi adaugate la coada sau actionata tasta de corectie [C].

Introducerea numarului este finalizata la apasarea oricarei taste asociate cu o operatie aritmetica ([+], [-], [×], [÷], [%], [=]), o functie (sin, cos, etc.), sau stocarea in registrul de memorie independenta M ([Min], [M+])).

Daca numarul a fost introdus gresit, dupa finalizare, nu mai este posibila corectia prin apasarea tastei [CE], trebuind sa fie anulate toate operatiile introduse pana in acel moment prin apasarea tastei [ON/C] (ALL CLEAR]si reluat .

La numerele negative semnul minus este afisat imediat inaintea primei cifre a numarului si este flotant, deplasandu-se spre stanga odata cu deplasarea acesteia pe masura ce noi cifre sunt adaugate la coada.

ATENTIE! O greseala frecventa este apasarea tastei [-] care reprezinta operatia aritmetica de scadere in locul tastei [+/-] reprezentand operatia de schimbare de semn.

Desi displayul permite afisarea a maximum 10 cifre ale numarului, intern numerele sunt reprezentate avand mantisa de 12 cifre din care doar primele 10, cele mai semnificative, sunt afisate.

Deoarece nu este posibila introducerea unui numar cu 12 cifre, astfel de numere pot fi introduse numai prin sumarea a doua numere:

Rezultatul adunarii este reprezentat in memorie cu 12 cifre, fiind 1234567890.54. Pe display sunt afisate doar primele 10 cifre din cele 12, ultima fiind rotunjita dupa regula 5/4:
- daca in reprezentarea interna cifra imediat urmatoare ultimei cifre de afisat (a 10-a in cazul nostru) este mai mare sau egala cu 5, ultima cifra afisata este rotunjita cu 1.
- Daca cifra imediat urmatoare ultimei cifre de afisat este 4 sau mai mica decat 4 atunci ultima cifra afisata nu este rotunjita.

In cazul nostru, cifra urmatoare ultimei cifre de afisat (0) este 6. Deoarece 6 > 5, cifra afisata este ultima cifra de afisat rotunjita cu 1 (de la 7 la 8).

Daca de exemplu am fi adunat la 1234567890. numarul .45 in loc de .54 rezultatul afisat ar fi fost 1234567890.

Scopul reprezentarii interne pe un numar mai mare de digiti decat sunt afisate pe dispaly este de a mari precizia de calcul. In acest fel erorile de calcul vor afecta in primul rand ultimile doua cifre ale reprezentarii interne a rezultatului si nu vor fi vizibile in rezultatul afisat pe display.

De exemplu fractia 1/3 reprezentata ca fractie zecimala este 0.(3) - o fractie periodica, avand un numar infinit de zecimale toate egale cu 3. Calculatorul, avand o precizie finita si neputand memora un numar infinit de cifre la calculul impartirii 1 ÷ 3 va retine in memorie doar 12 cifre ale mantisei rezultatului: (3.33333333333 10^-01).

De aceea desi teoretic 1 ÷ 3 × 3 = 1, incercand sa calculam aceasta expresie cu calculatorul va rezulta ca 1 ÷ 3 &rArr 3.33333333333 10^-01 iar 3.33333333333 10^-01 × 3. &rArr 9.99999999999 10^-01

Daca displayul ar fi avut mai mult de 12 digiti toate cifrele rezultatului ar fi afisate, pe display aparand 0.999999999999 si nu 1. care este rezultatul exact.

Daca insa se afiseaza doar 10 cifre din cele 12 ale rezultatului cu aplicarea rotunjirii dupa regula 5/4 pe display este afisat 1 desi in memorie acest numar are in continuare valoarea aproximativa 0.999999999999 rezultata din calcul.

Un caz particular legat de introducerea datelor este tastarea numarului π care este folosit foarte des in calculele stiintifice si tehnice.

Numarul π este irational, avand o infinitate de zecimale. Cu toate acestea, in multe cazuri este suficienta utilizarea valorii sale aproximative 3.14 sau a numarului rational ²²/₇ = 3.142857... folosita inca din antichitate ca substitut al numarului irational π= 3.1415926535.... Utilizarea aproximatiei cu doua zecimale exacte este acceptabila daca si ceilalti operanzi au acelasi numar de cifre semnificative (3) sau mai putine.

De exemplu daca avem de calculat volumul de pamant excavat dintr-o groapa de 375 de cm diametru si 255cm adancime (dimensiuni obtinute prin masurarea cu ruleta cu o precizie de ± 1.0 cm) pentru a stabili cate camioane sunt necesare pentru a transporta pamantul excavat, acesta e dat de expresia:

V = (3.14 × 3.75 ² ÷ 4) × 2.55 [m ³ ]

In acest caz numarul de cifre semnificative ale operanzilor si al aproximatiei lui π este acelasi: 3.

Rezultatul afisat de calculator 28.14960938 trebuie aproximat la 28.1 m³. Restul zecimalelor rezultatului nu au relevanta datorita impreciziei masuratorilor si aproximarii numarului π doar cu doua zecimale exacte.

In acest caz, avand in vedere natura problemei si obiectivul urmarit precizia este foarte buna. Daca insa este vorba de evaluarea unor expresii a caror operanzi sunt numere cu un numar mare de cifre semnificative (masuratori obtinute cu aparate de mare precizie) si se doreste obtinerea unui rezultat cu o precizie mare atunci lucrurile se schimba.

Folosirea in calcule a numarului π exprimat cu doar doua zecimale exacte ar reduce precizia rezultatului la doar doua zecimale exacte ceea ce face inutila efectuarea masuratorilor cu precizie foarte mare ceea ce este inacceptabil.

O solutie este folosirea in locul lui 3.14 a unei formule empirice miraculoase cum ar fi cea descoperita de matematicianul si astronomul chinez Zu Chongzh (429-500).

El recomanda folosirea in calcule a numarului rational ³⁵⁵/₁₁₃ a carei valoare aproximeaza numarul π cu 6 zecimale exacte:

355 ÷ 177 = 3.14159292...

Pe de alta parte, introducerea repetata a primelor 10 cifre ale numarului π (3.141592654) este o operatie consumatoare de timp. Din acest motiv, toate calculatoarelor stiintifice incepand cu primul HP-35 au prevazuta o tasta [2ndF][π] a carei apasare introduce numarul π cu atatea cifre exacte cate permite arhitectura calculatorului.

Nici Canon F-604 nu se abate de la aceasta regula. Apasand tasta [2ndF] [π] numarul 3.1415926536 (11 cifre exacte) este introdus ca operand. Pe display apare 3.141592654 fiind afisate numai primele 10 cifre ale reprezentarii interna de 12 cifre, (ultima rotunjita la 4 conform regulei 5/4).

Acest lucru se poate verifica introducand urmatoarea secventa:

Deci diferenta dintre numarul π introdus prin apasrea tastei [2ndF][π] si numarul 3.141592653 introdus cifra cu cifra este 0.00000000059 (6. ⋅ 10 ^-10).

Rezulta ca de fapt reprezentarea interna, pe 12 cifre a numarului introdus prin apasarea tastei [2ndF][π] este 3.1415926536 si nu 3.141592654 cat a fost afisat pe display.

Utilizarea tastei [2ndF][π] asigura o precizie mai buna, numarul introdus avand 11 cifre exacte si nu 10 cate am putea tasta daca am introduce numarul π cifra cu cifra de la tastatura.

Se stie ca unda electromagnetica se propaga in vid cu viteza de aproximativ trei sute de milioane de metri pe secunda si ca lungimea de unda a radiatiilor electromagnetice este data de formula:

λ = c / ν

unde c este viteza luminii iar &nu este frecventa. In baza acestei formule, frecventa unei radiatii cu lungimea de unda λ = 875 nm o putem calcula cu relatia:

ν = c / λ

Cand am trece insa la calcule ar fi foarte incomod sa scriem ca

ν = 300000000 / 0.000000875 = 343 000 000 000 000 Hz.

In cercetarea stiintifica si inginerie se foloseste pentru reprezentarea numerelor foarte mari (cum ar fi viteza luminii) sau foarte mici (cum ar fi lungimea de unda a radiatiei electromagnetice exprimata in metri sau masa electronului) o notatie speciala numita notatia stiintifica sau exponentiala. Notatia stiintifica este bazata pe puteri ale numarului de baza 10 numerele fiind exprimate ca un produs dintre un coeficient numit mantisa, avand valoarea absoluta cuprinsa intre 1 si 9 el fiind format din cifrele semnificative ale numarului cu punctul zecimal plasat imediat dupa prima cifra, (avand deci forma standard - normalizata - ±n.zzzz... unde 1 ≤ n ≤ 9) si o putere a lui 10 numita baza: 10^±mm....

Astfel numarul 343 000 000 000 000 se exprima in notatie stiintifica in felul urmator:

Cifrele semnificative ale numarului sunt 3, 4 si 3, zerourile avand doar rolul de a pozitiona aceste cifre in raport cu punctul zecimal in functie de unitatea de masura. Daca exprimam frecventa in KHz ea ar fi fost 343 000 000 000 iar expimata in GHz 343 000 000. In toate cazurile cifrele semnificative sunt trei: 3, 4, si 3. Pozitionarea lor fata de punctul zecimal se face prin adaugare de zerouri intre punctul zecimal si cifre. (Similar lungimea de unda exprimata in nanometri este 845, dar daca o exprimam in microni este 0.845. Exprimata in mm aceeasi lungime de unda este 0.000845, in cm 0.0000845 iar in metri 0.000000845. In toate cazurile cifrele semnificative sunt trei: 8, 4, si 5. Pozitionarea lor fata de punctul zecimal se face prin adaugare de zerouri intre punctul zecimal si cifre.)

Mantisa numarului este deci 3.43 iar baza 10¹⁴. Numarul 343 000 000 000 000 in notatie stiintifica se scrie ca: 3.43⋅10¹⁴. In locul acestei notatii se mai foloseste (mai ales de catre ingineri si programatori) notatia 3.43E14 sau 3.43e14.

Folosind notatia stiintifica expresia noastra devine:

ν = 3⋅10⁸ / 8.75⋅10^-7 = 3.43⋅10¹⁴ Hz.

sau:

ν = 3.E8 / 8.75E-7 = 3.43E14 Hz.

sau:

ν = 3.e8 / 8.75e-7 = 3.43e14 Hz.

Canon F-604 permite introducerea numerelor in format exponential astfel:

• Se introduce mantisa si daca aceasta este negativa semnul acesteia (apasand tasta [+/-]).

  ATENTIE! O greseala frecventa este apasarea tastei [−] pentru schimbarea semnului numarului afisat ceea ce este incorect. Pentru schimbarea semnului trebuie apasata tasta [+/-] care determina efectuarea operatiei de schimbare a semnului numarului afisat, in timp ce apasarea tastei [−] determina efectuarea operatiei de scadere a numarului afisat (continut de registrul acumulator) din numarul memorat in registrul de lucru Y, rezultatul fiind stocat in X vechea valoare fiind suprascrisa ceea ce este in majoritatea cazurilor (cand Y nu este nul) la rezultate eronate.

• Dupa introducerea mantisei se apasa tasta [EXP].

• Se introduce exponentul si daca acesta este negativ, semnul acestuia (apasand tasta [+/-]).

Astfel, pentru calculul frecventei din exemplul nostru se introduce secventa:

Daca numerele ce pot fi exprimate pe zece cifre (avand valori absolute cuprinse intre 1.e-9 si 9999999999.) pot fi introduse optional fie in virgula flotanta, fie in format exponential, orice numar mai mic decat |± 1 ⋅ 10 ^-9| sau mai mare decat |± 9999999999.| nu poate fi introdus altfel decat in format exponential deoarece are mai mult de 10 cifre si nu incape pe display.

La finalizarea introducerii numarului (prin apasarea tastei unei operatii, functii, etc.), rezultatul este afisat in virgula mobila (daca acest lucru este posibil).

De exemplu tastarea secventei 1.2 [Exp] 9 [=] va determina afisarea pe display a numarului 1200000000.

Numerele ce nu pot fi afisate in formatul virgula mobila (modul normal de afisare cu punct zecimal flotant)sunt afisate automat folosind notatia stiintifica.

De asemenea, rezultatele mai mici decat |± 1 ⋅ 10 ^-9| sau mai mari decat |± 9999999999.| sunt afisate automat in notatia stiintifica. Asa s-a intamplat in cazul frecventei calculate in exemplul anterior. Daca 3.e8 a fost afisat dupa introducere in virgula mobila (300000000.) deoarece necesita pentru afisare numai 9 cifre (|± 1 ⋅ 10 ^-9| < 300000000. < |± 9999999999.|), frecventa rezultata din calcul 3.428571429 ⋅ 10 ¹⁴ ar fi necesitat pentru afisare in virgula mobila 15 cifre. De aceea ea a fost afisata automat in notatie stiintifica pentru a incapea pe cele 10 cifre ale display-ului.

Afisarea implicita a rezultatelor in virgula mobila, fiind afisate si cifrele nesemnificative, poate duce la o scadere a preciziei. Astfel daca rezultatul este 0.000000004725, el va fi afisat in virgula mobila 0.000000004, fiind afisate 9 zerouri nesemnificative dar in schimb lipsind de pe dispaly 3 cifre semnificative (7, 2 si 5):

Pentru astfel de situatii Citizen SRP-265 permite comutarea modului de afisare din/in virgula mobila in/din format exponential (notatie stiintifica) prin apasarea succesiva a tastei [SCI]:

Am vazut ca nu toate cifrele unui numar sunt semnificative. Astfel daca exprimam 12.5 cm in microni obtinem 125000μ. Aceeasi lungime exprimata in metri este 0.125m iar in kilometri 0.000125. Faptul ca reprezentarea in microni (125000) are 6 cifre sau cea in km (0.000125) are 7 cifre, nu face ca acestea sa fie mai precise decat lungimea reprezentata in cm (12.5) sau in mm (125) care au numai 3 cifre. In toate cazurile numarul de cifre semnificative este 3, restul de cifre (zerouri) avand doar rol de pozitionare a cifrelor semnificative fata de punctul zecimal.

Regulile dupa care determinam care cifre ale unui numar sunt semnificative si care nu sunt:

• Cifrele de la 1 la 9 sunt intotdeauna semnificative(de exemplu 123).

• Zerourile amplasate intre doua cifre semnificative sunt intotdeauna semnificative (de exemplu 120003)

• Zerourile amplasate la dreapta punctului zecimal si a cifrelor semnificative sunt semnificative (de exemplu 123.000 sau 12.3000) deoarece daca nu ar fi, nici nu ar trebui sa fie scrise.

  Daca au fost scrise acest lucru s-a facut pentru a arata ca se stie cu certitudine ca primele trei cifre zecimale ale numarului sunt zero.

• Zerourile folosite pentru pozitionarea cifrelor semnificative fata de punctul zecimal nu sunt semnificative ( de exemplu 123000000. sau .000000123)

Numarul de cifre semnificative ale numarului este strict legat de masurare.

De exemplu daca dorim sa calculam lungimea cercului din figura de mai sus trebuie sa masuram intai diametrul acestuia.

Daca se foloseste pentru masurare o rigla gradata, precizia masuararii este data de precizia riglei folosite. Astfel la masurare ar putea fi folosita o rigla gradata in centimetri ca in cazul exemplului de mai jos:

Citind valoarea masurata pe a ceasta rigla pot spune ca diametrul cercului este aproximativ 4,4 cm. Daca altcineva ar face citirea ar putea opinia ca diametrul are 4,3 cm iar o a treia persoana ar sustine ca are 4,5 cm. Este clar ca daca de prima cifra a marimii masurate (4) putem fi siguri, de cea de a doua (3, 4 sau 5) lucrurile sunt discutabile.

A doua cifra este estimata de fiecare persoana in parte si pentru a impaca pe toata lumea spunem ca diametrul masurat al cercului este de 4,4 ±0,1 cm.

Daca folosim o rigla gradata in milimetri pentru a masura diametrul aceluiasi cerc obtinem:

De data aceasta pot afirma ca diametriul are 4,36 cm. Altcineva ar putea insa indica valoarea 4,35 cm iar o atreia persoana ar citi pe rigla valoarea 4,37 cm.

Este clar ca acum disputa este in privinta celei de a treia cifre a numarului primele doua fiind clar pentru toat lumea ca sunt 4,3. A treia cifra este insa din nou una estimata si va trebui sa cadem de acord ca valoarea masurata este 4,37 ±0,01 cm.

Astfel in cazul riglei gradate in centimetri, diviziunile cele mai mici (si singurele) sunt de 1cm eroarea de masurare este ±¹/₁₀⋅1cm = ±0,1 cm.

In cazul celei de a doua rigle, diviziunea minima este de 0,1 cm (1mm)si deci eroarea de masurare este ±¹/₁₀⋅0,1cm = ±0,01 cm.

In orice masurare numarul de cifre semnificative este critic. Acesta este numarul de cifre pe care persoana care face masurarea le considera a fi corecte si include atat cifrele exacte (sigure) cat si cifra estimata.

In concluzie, numarul de cifre semnificative este legat direct de masurare. daca persoana care face masuratoarea considera ca doua cifre semnificative sunt satisfacatoare pentru calculul marimii pe care vrea sa o determine va folosi rigla gradata in centimetri. Daca are insa nevoie de o masurare cu trei cifre semnificative va folosi rigla gradata in milimetri.

Calculand lungimea cercului folosind prima masurare (cu 2 cifre semnificative) se obtine L = π⋅4.4 = 13.82300768 cm.

Daca insa am fi folosit la calcul D = 4,4 - 0.1 = 4,3 cm am fi obtinut L = 13.50884841

Folosind la calcul D = 4,4 + 0,1 = 4,5 cm obtinem L = 14.13716694

Astfel, desi am obtinut rezultate cu 8 cifre dupa virgula, numai prima cifra este aceeasi la toate trei. A doua cifra este discutabila iar cifrele de dupa virgula practic nu au nici o semnificatie. Degeaba am folosit la calcul numarul π cu 8 zecimale, rezultatul este grevat de imprecizia masurarii diametrului.

Putem spune ca L = 13.82300768 ± ^π/₁₀ = 13.82300768 ± 0.3141592654

Deci cifrele de dupa virgula fiind afectate de eroarea de masurare nu sunt semnificative putand fi in relitate oricat. Rezultatul are ca cifre semnificative primele doua (13), Prima exacta si cea de a doua aproximativa 3 ± 1. adica:

L = 13 ±1.

Daca repetam calculele folosind masuratorile cu rigla gradata in milimetri obtinem:

L = π⋅4.36 = 13.69734397 cm.

L = π⋅4.37 = 13.7287599 cm.

L = π⋅4.35 = 13.66592804 cm.

L = 13.69734397 ± ^π/₁₀₀ = 13.82300768 ± 0.03141592654

Deci numarul de cifre semnificative este 3 (2 exacte: 13, si una aproximativa 6 ± 1 Restul cifrelor rezultatului nu sunt semnificative putand fi in realitate oricat) adica:

L = 13.6 ±0.1

Exprimarea rezultatului masuratorilor in metri sau microni si nu in centimetri nu imbunatatesc precizia: D= 4.37cm = 0,0437m = 43700μ

Faptul ca numerele D = 0,0437m si D = 43700&mu au 5 cifre nu schimba situatia, ele avand in continuare doar trei cifre semnificative, cifrele de zero adaugate avand doar rolul de pozitionare a cifrelor semnificative fata de virgula zecimala in functie de unitatea de masura, dar nu afecteaza in nici un fel precizia rezultatului.

Daca dorim un rezultat cu mai multe cifre semnificative trebuie sa folosim un instrument de masura mai precis decat rigla gradata in milimetri cum ar fi sublerul are permite masuratorea cu 4 cifre semnificative :

Sublerul masoara 2 zecimale exacte iar a treia, citita pe vernier este aproximativa.

De exemplu eu as putea sustine ca diviziunile de pe vernier si partea fixa a sublerului se suprapun la diviziunea 7. Altcineva ar considera ca ele se suprapun la 6,5 iar altcineva ar putea sustine ca ele coincid la 7,5. Dimensiunea unei diviziuni a vernierului este de 0,05mm (inscrisa pe vernier). Deci eroarea de masurare este ±0,05 mm si afecteaza cea de a 3-a zecimala a masuratorii rezultatul fiind cuprins intre 4,365 si 4,375 cm.

Deci numarul total de cifre semnificative ale diametrului D masurat va fi de 4. Pentru a obtine lungimea cercului cu mai mult de 4 cifre semnificative va trebui sa folosim micrometrul care ofera o eroare de masurare si mai mica.

SELECTIA NUMARULUI DE ZECIMALE AFISATE

Uneori este de dorit sa se limiteze numarul de zecimale afisate. De exemplu in calcule financiare numarul de zecimale afisate este de regula 2. De asemenea cand rezultatele calculelor urmeaza sa fie inscrise intr-un tabel, numarul de zecimale iarasi este de dorit sa fie acelasi pentru toate valorile de pe o coloana a tabelului.

In modul normal de afisare, in virgula flotanta, numarul de zecimale afisate este variabil, in functie de cate zecimale are efectiv rezultatul:

Se poate schimba modul de afisare astfel incat punctul zecimal sa nu mai fie flotant (mobil), fiind fixat pe display pe o pozitie prestabilita, rezultatele avand astfel mereu afisat acelasi numar de zecimale. Daca un rezultat are mai putine zecimale decat numarul fixat, atunci valoarea afisata este completata la dreapta cu atatea zerouri cate sunt necesare pentru a atinge numarul fixat de zecimale. Evident aceasta nu afecteaza valoarea numarului (1.5 = 1.500).

Daca numarul de zecimale a rezultatului este mai mare decat numarul de zecimale fixat, partea sa fractionara este trunchiata la numarul fixat de zecimale, ultima cifra rotunjindu-se dupa regula 5/4.

Desi afisate uneori cu mai putine zecimale, deci cu mai putine cifre si cu o precizie mai mica, intern numerele sunt reprezentate tot pe 12 cifre ca si in modul normal de afisare, precizia calculelor nefiind afectata in nici un fel de modul de afisare stabilit.

Trecerea in acest mod de afisare cu punctul zecimal fixat si stabilirea numarului de zecimale afisate se face tastand tastele [2ndF][FIX] urmata de apasarea unei tasta numerice [0]...[9] pentru a indica numarul de zecimale dorit.

Revenirea la modul normal de afisare se face apsand tastele [2ndF][FIX][.].

Uneori rezultatele obtinute in acest mod pot fi usor derutante. De exemplu dupa setarea modului de afisare in virgula fixa cu doua zecimale ([2ndF] [FIX] [2]) 0.01 ÷ 2 va da ca rezultat tot 0.01. Desi in reprezentarea interna rezultatul este 0.005, la afisare el este rotunjit la 0.01 deoarece conform regulei 5/4 a treia cifra zecimala este 5 &le 5.

De asemenea 0.01 ÷ 4 va da ca rezultat 0.00 deoarece 0.0025 nu mai este rotunjit a treia cifra zecimala este 2 &le 4.

Canon F-604 permite efectuarea unor operatii elementare cum ar fi:

• Calculul sumei 123 + 456: 123 [+] 456 [=] rezultand pe display 579.

• Calculul radacinii patrate a lui 225: 225 [√] [=] rezultand 15.

• Calculul lui 3^2.5: 3 [y^x] 2.5 [=] rezultand 15.58845727

Pentru a combina mai multe operatii elementare in secvente de calcul mai complexe este nevoie de un set de reguli care sa stabileasca ordinea in care se efectueaza operatiile din secventa.

Aceste reguli se implementeaza stabilind o ierarhie a operatiilor, prin atribuirea fiecarei operatii a unei prioritati. Fara astfel de reguli expresia 5 × 4 + 3 × 2 ar putea avea mai multe semnificatii:

• 5 × 4 + 3 × 2 = (5 × 4) + (3 × 2) = 26

• sau 5 × 4 + 3 × 2 = 5 × (4 + 3) × 2 = 70

• sau 5 × 4 + 3 × 2 = (5 × 4 + 3) × 2 = 46

• sau 5 × 4 + 3 × 2 = 5 × (4 + 3 × 2) = 50

Daca se tasteaza pe un calculator de uz general secventa 5 [×] 4 [+] 3 [×] 2 [=] pe display este afisat rezultatul 46. Tastand aceeasi secventa pe un Canon F-604 rezultatul afisat este 26. Rezultatele diferite se explica prin ordinea diferita in care au fost executate operatiile de catre cele doua calculatoare.

Operatiile efectuate cu ajutorul calculatorului de uz general evalueaza de fapt expresia algebrica (5 × 4 + 3) × 2 = 46 iar cele cu Canon F-604 expresia algebrica (5 × 4) + (3 × 2) = 26

La calculatorul de uz general ordinea de efectuare a operatiilor din secventa 1 [+] 2 [×] 3 [=] nu este algebrica:

Canon F-604 este un calculator algebric. Aceasta inseamna ca operatiile aritmetice se executa dupa aceleasi reguli care se aplica si in algebra la evaluarea expresiilor. In acest caz calculul aceleiasi secvente 1 [+] 2 [×] 3 [=] de catre El-501 se face aplicand regulile algebrice. Intai se executa operatiile aditive (+ si -) si apoi cele multiplicative (× si ÷):

Deoarece prioritatea operatiei de inmultire × este mai mare decat a celei de adunare + executia acesteia din urma a fost amanata desi a fost introdusa anterior inmultirii. Ea este executata abia dupa ce se efectueaza inmultirea.

Prioritatea calculelor este determinata automat de catre calculator dupa cum urmeaza:

1. Functii cu o variabila cum ar fi sin, ln, x² %, √, etc.
2. Calculele in paranteze ()
3. x^y, ^y√x
4. ×, ÷
5. +, −
6. =, M+ si alte operatii de finalizare a calculelor.

Exemplu:

In acest exemplu operatia x² se efectueaza inaintea operatiei y^x care are o prioritate mai mica.

Astfel secventa corespunde expresiei algebrice

1 + 4 × 3 ^1.5² = 48.37866447

si nu expresiei algebrice

1 + 4 × (3^1.5)²= 109

Trebuie observat ca datorita aplicarii regulilor algebrice de prioretizare a operatiilor, desi introdusa penultima, operatia x² este prima care se executa, imediat dupa ce a fost tastata, executia celorlalte operatii de prioritate mai mica fiind amanata.

Apasarea operatiei [=] determina finalizarea calculelor prin executia operatiei curente si apoi, in ordinea prioritatii, a tuturor operatiilor amanate.

La calculul expresiilor trebuie tinut cont de faptul ca la calculatorul Canon F-604 numarul maxim de operatii ce pot fi amanate este 3. Daca se depaseste acest numar (lucru posibil daca la calcul se folosesc si paranteze) calculatorul genereaza eroare.

La calculul expresiilor trebuie tinut cont si de urmatoarele reguli si limitari:

• Operatiile cu acelasi nivel de prioritate se executa in secventa, pe masura ce sunt introduse:

  Exemplu: 1 + 2 − 3 + 4 = 4

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  1	[+]	1.
  2	[−]	3.
  3	[+]	0
  4	[=]	4.

  Exemplu: 1 ÷ 2 × 3 ÷ 4 = 0.375

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  1	[÷]	1.
  2	[×]	0.5
  3	[÷]	1.5
  4	[=]	0.375

  In aceste doua exemple, toate operatiile (cu exceptia operatiei [=] de finalizare a calculelor) avand prioritati egale, s-au executat succesiv, pe masura ce au fost introduse, nefiind nici una a carei executie sa fie amanata.

• Daca sunt folosite parantezele () calculele cuprinse intre paranteze au prioritate fata de orice alte calcule. Intai se efectueaza operatiile din parantezele cele mai interioare.

  In timpul calculelor efective, calculele cu prioritate scazuta sau cele din parantezele exterioare sunt stocate in memorie, executia lor fiind amanata pana cand nu se executa calculele de prioritate mai mare sau finalizate calculele din parantezele interioare prin tastarea parantezei de inchidere [)]. Odata finalizate calculele pe nivelul curent, calculele de pe nivelurile a caror executie a fost amanata sunt readuse din memorie si procesate la randul lor.

  Pentru stocarea operatiilor amanate Canon F-604 are prevazuta o stiva de 7 registri L1, L2, ... L7. Astfel la un moment dat pot exista 5 operatii amanate si operatia curenta in curs de executie.

  In acest mod calculele sunt structurate pe niveluri:

  

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  1	[+]	1.
  2	[×] [(]	0.
  30	[sin] [+]	0.5
  6	[×] [(]	0.
  2	[+]	2.
  6	[÷]	6.
  2	[)]	5.
  	[)]	30.5.
  2	[=]	62.

• La deschiderea unei paranteze, registrii de lucru Y si X sunt salvati in din registri L1..L6, din stiva de operatii si anulati, pe display fiind afisata vaoarea 0 continuta de registrul acumulator X.

  Daca se incearca deschiderea a mai mult de 7 paranteze consecutive, calculatorul va semnala eroarea afisand simbolul E in partea stanga a display-ului.

• Incercarea de a evalua expresia 1 + 2 × ( sin(30°) + 6 × ( 2 + 6 ÷ (5 − 12 ÷ 4 ))) = 62. introducand secventa

  1 [+] 2 [×] [(] [ 30 [sin] [+] 6 [×] [(] 2 [+] 6 [÷] [(] 5 [−] 12 [÷] 4 [)] [)] [)] [=]

  se va solda cu eroare deoarece procesarea ei presupune amanarea executiei a 7 operatii - 8 niveluri de calcule - iar stiva de operatii nu are capacitatea de a stoca decat 7 niveluri de calcule :

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  1	[+]	1.
  2	[×] [(]	0.
  30	[sin] [+]	0.5
  6	[×] [(]	0.
  2	[+]	2.
  6	[÷][(]	6.
  5	[−]
  12	[÷]	E          0

  Exemplu: Urmatoarea expresie foloseste 4 niveluri de calcul si cinci paranteze incuibate:
  2 [×] [(] [(] [(] 3 [+] 4 [×] [(] [(] 5 [+] 4
  In tabelul urmator este aratat continutul stivei de registri ai operatiilor: la introducerea acestei expresii

  Registru	Calcul
  x	4
  L1	(( 5 +
  L2	4 ×
  L3	((( 3 +
  L4	2 ×
  L5
  L6
  L7

• Registrii de lucru X si Y

  Pentru introducerea datelor si efectuarea calculelor Citizen SRP-265 este prevazut cu doi registri de lucru X si Y.

  Datele sunt introduse in registrul X al carui continut este in permanenta afisat pe display.

  Operatiile cu un singur operand cum ar fi functiile (x²] [√], [³√], [e^x],etc., se executa asupra operandului memorat in registrul X. Rezultatul este stocat tot in X ceea ce permite inlantuirea operatiilor prin utilizarea lui ca operand al operatiei urmatoare. Din acest motiv registrul X se mai numeste si acumulator.

  Pentru efectuarea operatiilor cu doi operanzi, cum ar fi toate operatiile aritmetice, functiile [x^y], si [^y√x], etc. este prevazut un al doilea registru de lucru Y. Dupa introducerea primului operand in registrul X si apasarea tastei operatiei, primul operand introdus este transferat in Y facand loc introducerii in X al celui de al doilea operand. Astfel de exemplu in urma tastarii secventei [2][x^y][3] Y contine numarul 2 iar X numarul 3. Operatia [x^y] este finalizata prin apasarea de exemplu a tastei [=]. Rezultatul (Y^X = 2³ = 8) este stocat in registrul X (suprascriind vechea valoare 3). Continutul registrului Y este anulat.

• Memorarea unui numar in memoria independenta M

  Citizen SRP-265 are prevazut un registru de memorie independenta M. La apasarea tastei [X→M] se memoreaza numarului afisat pe display (aflat in registrul de lucru acumulator X) in registrul de memorie independenta M suprascriind vechiul continut al acestuia. Daca M contine o data nenula in partea stanga a display-ului este afisat simbolul M indicand ca memoria nu este anulata (contine un numar diferit de zero).

  Atat timp cat continutul registrului de memorie independenta M este nenul, simbolul M ramane afisat pe display.

• Sumarea in memoria independenta M

  Apasarea tastei [M+] determina finalizarea operatiilor de calcul in curs si a celor amanate de la executie, fiind echivalenta din acest punct de vedere cu apasarea tastei [=]) iar rezultatul obtinut (in registrul acumulator X afisat pe display ) il aduna la valoarea memorata in registrul de memorie independenta M. Ca urmare M va contine suma dintre valoarea continuta anterior si valoarea din registrul X afisata pe display.

• Rechemarea datei stocate in memoria independenta M

  La apasarea tastei [MR] (Memory Recall)numarul memorat in registrul M este copiat in registrul X fiind si afisat pe display.

• Anularea (stergerea) continutului memoriei indpendente M

  Anularea (stergerea) memoriei independente M se face prin simpla memorare a numarului 0 in acesta introducand de exemplu secventa [On/C][X→M]. Cat timp M este anulat (contine numarul 0) simbolul M nu este afisat in partea stanga a display-ului.

• Pe langa memoria independenta Citizen SRP-265 dispune de 2 registri de memorie Ka si Kb destinati memorarii unor constante (pentru operatii dedicate cu aceste constante) dar care pot fi utilizati si pentru stocarea datelor si rezultatelor intermediare. Stocarea numarului continut in registrul X intr-unul din registrii de memorie Ka sau Kb se face apasand tasta [2ndF] [K_a^X→K] respectiv [2ndF] [K_b^X→K]. Rechemarea datelor din Ka sau Kb se face tastand [K_a^X→K] respectiv [K_b^X→K] ceea ce va rezulta in calculul produsului dintre continutul registrului X cu cel al registrului Ka respectiv Kb. Rezultatul este stocat in X.

  Exemplu:

  • Se calculeaza aproximatia numaruluilui Pi = 355/113 si se memoreaza in Ka.

  • Se introduce raza cercului R=5 si se memoreaza in Kb, se ridica la patrat si se inmulteste cu Ka calculandu-se 2*Pi*R².

  • Se calculeaza 2*Pi*R = 2*Ka*Kb

  Enter	Press	Display
  	[ON/C] [2ndF][FIX][6]	0.000000
  355	[÷]	355.
  113	[=][2ndF] [KaX→K]	3.141592
  5	[2ndF] [KbX→K] [x²] [KaX→K]	78.539823
  2	[KaX→K][KbX→K]	31.415929

  Registrii Ka si Kb pot fi utilizati si in alte operatii decat produsul tastand operatia dorita inainte de a tasta registrul. De exemplu pentru a imparti X la Kb se tasteaza [÷] [K_b^X→K]; pentru a scadea Ka din X se tasteaza [−] [K_a^X→K].

  Exemplu: Se verifica ln(x) = log(x)/log(e).

  • Se calculeaza numarul M= log(e)= 0.434294482 si se memoreaza in Ka.

  • Se calculeaza log(13.5)/M = 2.602689685

  • Se calculeaza ln(13.5) = 2.602689685

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.000000
  1	[2ndF][ex][log][2ndF] [KaX→K]	0.434294482
  13.5	[X→M][log][÷][KaX→K]	2.602689685
  	[MR][ln]	2.602689685

Pe langa operatiile [00→0] si [CE] care permit corectia erorilor la introducerea unui operand, Citizen SRP-265 mai prevede tasta [ON/C]( Clear) care daca calculatorul este oprit, il porneste (ON) ir daca este pornit anuleaza cei doi registrii de lucru (asa numitul registrul acumulator X care pastreaza operanzi sau rezultate si al carui continut este afisat pe display, si registrul Y necesar in cazul operatiilor cu doi operanzi cum ar fi x^y sau ^y√x sau calculele cu constante, procente, etc.) cat si registrii stivei de operatii L1...L7 in care sunt pastrate calculele de pe nivelurile de prioritate scazuta a caror executie a fost amanata.

Astfel, dupa apasarea tastei [ON/C] calculatorul are toti registrii de lucru initializati, fiind pregatit pentru introducerea unei noi expresii.

Daca la introducerea unei expresii se constata ca un operand sau o operatie a fost introdusa gresit, pentru corectie, intreaga secventa trebuie anulata apasand tasta [ON/C] si expresia reintrodusa din nou, de data aceasta cu datele corecte.

Daca secventa anterioara de calcule a fost introdusa doar partial si nu a fost finalizata (prin apasarea de exemplu a tastei[=]) este posibil sa existe memorate operatii a caror executie sa fi fost amanata pana la indeplinirea anumitor conditii.

Se poate intampla ca operatiile din noua secventa de calcul sa fie interpretate de calculator ca fiind continuarea secventei anterioare (nefinalizate) si la un moment dat sa fie create conditii pentru executia operatiilor amanate din secventa de calcul precedenta. Aceste operatii nu au nici o legatura cu noua secventa de calcul si executia lor va afecta corectitudinea calculelor obtinandu-se la final pe display un rezultat eronat.

De exemplu am de calculat expresia 1 + 2 × 3. Incep sa o introduc in calculator: Tastez 1 + 2 × 4 ... oops! am gresit, deci apas tasta [CE] (Clear Entry) care sterge ultimul operand introdus si pe display apare afisat 0.

In acest momenet intrerup lucrul sa-mi iau un suc din frigider.

Reintors la birou si uitand unde ramasesem cu introducerea secventei si vazand 0. afisat pe display o iau de la capat si reintroduc repede expresia 1 + 2 × 3 [=] si obtinand rezultatul 9 in loc de 6!

De fapt, chiar daca la momentul reintroducerii secventei de calcul pe display era afisat 0., secventa completa introdusa in calculator a fost 1 + 2 × 1 + 2 × 3 [=] unele operatii fiind duplicate pentru ca nu au fost anulate operatiile din prima secventa (subliniate in text) acestea fiind memorate ca amanate de la executie.

Pentru a obtine rezultatul corect, inainte de a incepe reintroducerea expresiei trebuia apasata tasta [ON/C] pentru initializarea registrilor de lucru.

Pentru evitarea unor astfel de situatii, de fiecare data cand se incepe o noua secventa de calcul, pentru siguranta, este bine ca aceasta sa inceapa cu operatia de anulare [ON/C].

Continutul registrul de memorie independenta M si a registrilor de memorie Ka si Kb nu este afectat de operatia de anulare [ON/C].

Daca o operatie s-a tastat gresit si nu este vorba de o functie cu o singura variabila care se executa imediat ce tasta a fost apasata, paranteze sau operatii care finalizeaza calculele ([=],[M+]),corectia poate fi facuta pur si simplu tastand din nou operatia corecta.

Exemplu: 3 + ³√8 = [3] [+] [8] [x^y] [^y√x] [3] [=]

Daca insa operatia gresita este o functie cu o singura variabila care se executa imediat ce tasta asociata ei a fost apasata, o paranteza ([(],[)]) sau o operatie care finalizeaza calculele ([=],[M+]) sau daca dupa operatia gresita s-a inceput introducerea unui operand, corectia nu mai este posibila.

Trebuie anulat totul apsand tasta [ON/C] si reintrodusa intreaga secventa de la inceput.

Exista secvente de operatii pentru care trebuie sa indicati calculatorului ordinea precisa in care sa execute operatiile pentru a evalua corect problema si a produce rezultatul corect. De exemplu:

4 × ( 5 + 9 ) ÷ ( 7 − 4 )⁽²⁺³⁾ = ?

Pentru a calcula aceasta expresie bazandu-ne doar pe ierarhizarea algebrica a operatiilor ar fi necesara parcurgerea multor pasi de calcul independenti. De asemenea trebuiesc retinute (notate separat, pe hartie) rezultatele intermediare obtinute in acesti pasi. In plus ordinea secventelor de calcul nu ar corespunde cu ordinea in care apar in expresie.

Avantajul folosirii parantezelor consta in posibilitatea de a obtine rezultate intermediare fara a finaliza toate calculele. Tastand secventa [(] 5 [+] 9 [)] se constata ca apasarea tastei [)] a determinat clculatorul sa evalueze expresia 5 + 9. Pe display apare afisat rezultatul 14 chiar daca tasta [=] de finalizarea calculelor nu a fost apasata.

Parantezele permit evaluarea separata a fiecarei 'sub expresii' dintre cele mai apropiate doua paranteze [(] si [)] si inlocuirea ei cu rezultatul intermediar obtinut.

Utilizand parantezele operatiile pot fi introduse in calculator exact asa cum apar scrise in expresia algebrica ce trebuie calculata.

Calculatorul tine minte fiecare operatie si evalueaza partea corespunzatoare a expresiei imediat ce informatia necesara evaluarii devine disponibila. Cand o paranteza [)] este introdusa intreaga secventa de operatii intre aceasta paranteza si cea mai apropiata paranteza deschisa [(] introdusa anterior este evaluata.

Exemplu: 4 × ( 5 + 9 ) ÷ ( 7 − 4 )^{(2 + 3)} = ?

Cand se deschide o prima paranteza simbolul [ este afisat in partea din stanga display-ului.

Ori de cate ori se deschide o parateza pe display sunt afisate atatea simboluri [ cate paranteze sunt deschise la momentul respectiv si valoarea 0. (registrii de lucru ai calculatorului sunt salvati si initializati fiind astfel pregatiti pentru introducerea unei noi sub-expresii). La inchiderea parantezei, se finalizeaza calculul sub-expresiei introduse, restaurati registrii salvati aterior la deschiderea parantezei si rezultatul evaluarii inscris in registrul X, fiind afisat astfel pe display.

Numarul maxim de paranteze deschise este de 15. Numarul maxim de operatii a caror executie este amanata e 6. In exemplul urmator exista la un moment dat trei operatii amanate si una in curs de executie:

Exemplu: 5 + ( 8 ÷ ( 9 − ( 2 ÷ 3 ) ) ) = 5.96

De cate ori este inchisa o paranteza [)], sub-expresia cuprinsa intre ea si cea mai apropiata paranteza deschisa [(] este evaluata si rezultatul afisat.

Daca nu vrem sa vedem rezultatele intermediare, nici in acest caz nu este obligatoriu sa se apese de trei ori tasta [)] pentru a inchide pe rand parantezele, putand fi apasata direct tasta [=] care va inchide parantezele si va finaliza toate calculele:

Pentru afisarea rezultatelor intermediare se pot prevedea paranteze chiar daca din punct de vedere algebric ele nu sunt necesare. Fie de exemplu expresia

Ea nu poate fi calculata fara a folosi paranteze. Iata expresia cu parantezele necesare:

Pentru a afisa toate rezultatele intermediare, inclusiv cat este , atunci mai trebuie adaugat un rand de paranteze desi din punct de vedere al prioritizarii operatiilor ele nu sunt necesare:

Citizen SRP-265 permite introducerea datelor sub forma de fractii ordinare (^d/_c) si cu numere mixte (a^b/_c) si calcule cu astfel de date.

Pentru a aduna doua fractii 1/12 + 4/63 ele trebuiesc aduse intai la acelasi numitor:

12 = 2²×3, 63 = 3²×7 &rArr
c.m.m.c = 2²×3²×7 = 4 × 9 × 7 = 252
1/12 + 4/63 = (3 ×7 + 4²)/252 = (21 +16)/252 = 37/252.

Putem insa sa ne folosim de calculator. O fractie se introduce sub forma unui numar mixt a^b/_c unde a este numarul intregilor si ^b/_c partea fractionara.

Numerele a, b si c se introduc astfel:
- se tasteaza numarul a si se apasa tasta [a^b/_c]. Pe display apare afiasat numarul a si simbolul ⌋.
- se tasteaza numaratorul b si se apasa tasta [a^b/_c]. Pe display apare afiasat numarul a si b: a ⌋ b ⌋.
- se tasteaza numitorul c. Pe display apare afiasat tot numarul mixt a^b/_c: a _U b ⌋ c

Daca a este 0 atunci el poate sa fie omis introducand numai numaratorul si numitorul ^b/_c pe display fiind afisat: b ⌋ c.

Fractiile introduse astfel pot fi adunate, scazute, inmultite si impartite rezultatul fiind afisat tot sub forma de fractie. Conversia la fractie zecimala se face apasand tasta [a^b/_c] iar conversia inversa de la fractie zecimala la numar mixt apasand diun nou [a^b/_c]. Conversia de la numar mixt la fractie ordinara se face apasand [2ndF] [→^d/_e] iar revenirea de la fractie ordinara la numar mixt/fractie zecimala [a^b/_c]

Astfel pentru a calcula 1/12 + 4/63 se introduce secventa:

Exemplu: 8¹/₉ + ⁶³/₇₂

Exemplu: 25^3/2 (radacina patrata a lui 25 ridicata la cub 5³)

Apasarea tastei [2ndF][%] converteste numarul introdus din procente in numar zecimal.

Exemplu: 43.9% = .439

Introducerea unei operatii aritmetice ([+], [&minus], [×] sau [÷]) urmat de [2ndF][%] permite calculul unui adaos, discount(reducere) sau procent:

Exemplu: Care este pretul de desfacere al unui produs daca pretul la furnizor este de 15 Lei iar adaosul comercial de 5%?
R: 15.75 Lei

Exemplu: Care este pretul de cumparare al unui produs avand pretul de 15 Lei daca la vanzare se beneficiaza de o reducere de 5%?
R: 14.25 Lei

Exemplu: Care este valoarea in lei a TVA = 19% pentru un produs al carui pret de desfacere este de 15.75 Lei?
Cu alte cuvinte cat reprezinta 19% din 15.75 Lei ?
R: 2.85 Lei

Exemplu: 25 reprezinta 15% din cat?
R: 166.6666667

Calculul raportului procentual

Exemplu: Se ameteca trei lichide avand urmatoarele volume; 25 + 85 + 90 = 200 (100%)
Calculati raportul procentual al fiecarei componente in amestec.
R: a = 12.5%, b= 42.5%, c= 45%; a + b + c = 100%

• A → Ka;

• B → Kb;

• A + B + C → M;

Calculul Profitului Brut (engl. Gross Profit Margin) si Adaosului Comercial (engl. Markup)

Profitul brut este dat de diferenta dintre incasari din vanzari si costuri (cheltuieli cu aprovizionarea si desfacerea):

P = V - C

Profitul brut exprimat in procente se calculeaza raportat la venitul brut obtinut:

p(%) = 100 × (V - C)/V

din aceasta formula deriva si formulele:

C = V - [p(%) × V]/100

V = C/[1- p(%)/100]

Exemplu:Pretul la furnizor al unui televizor este 490 Lei iar pretul de vanzare este de 750 Lei. Care este profitul brut obtinut de comerciant?
R: Δ(%) = 100 × (750 - 490)/750 = 34.67%

Profitul brut nu trebuie confundat cu adaosul comercial care (care este exprimat in procente raportat la cost nu la pret). In cazul exemplului de mai sus adaosul comercial practicat de comerciant este:

δ(%)= 100 × (750-490)/490 = 53.06%

Exemplu: Comerciantul din exemplul anterior, vrand sa vanda mai multe televizoare, se hotaraste sa reduca pretul. Care este pretul minim al unui televizor daca comerciantul nu isi permite o rata de profit mai mica de 28%?
R: Pret = 490/(1 - 28%) = 680.56 Lei

Exemplu: Pornind de la acest pret minim, comerciantul nostru se hotaraste sa vanda televizoarele la pretul de 699.99 Lei. Care este profitul si adaosul comercial in acest caz?
R: Δ(%) = 100 × (699.99 - 490)/699.99 = 30.00%

δ(%)= 100 × (699.99-490)/490 = 42.86%

Daca avem de calculat suma, diferenta, produsul, sau catul unei liste de valori cu o aceiasi constanta sau puteri si radacini ale valorilor respective, calculele pot fi simplificate, nefiind necesara introducerea constantei la fiecare calcul ci doar la calculul primei valori.

De exemplu avem de completat urmatorul tabel:

Pentru a efectua calculele repetitive de mai sus se tasteaza secventa:

La executia oricarei din operatiile de forma N [+] K [=] , N [−] K [=], N [÷] K [=], N [x^y] K [=] si N [^y√x] K [=] numarul variabil N introdus primul este stocat in registrul Y iar constanta K introdusa a doua se gaseste in registrul X. La finalizarea operatiei, rezultatul este inscris in registrul X si afisat pe display in timp ce al doilea operand (constanta K) aflat initial initial in registrul X este transferat in Y, pregatindu-se urmatoarea inmultire. Astfel daca se introduce o noua valoare N si se apasa tasta [=], in registrul Y se gaseste deja constanta K de la operatia precedenta iar in X ultimul numar introdus. La finalizare se repeta executia ultimei operatii afisandu-se rezultatul si pastrandu-se constanta K in registrul Y, pentru o noua operatie simplificata cu constanta.

La operatiile de inmultire lucrurile difera doar prin faptul ca primul operand introdus (deinmultitul) este considerat constanta K si inmultitorul introdus, al doilea, este argumentul variabil N: K [×] N [=].

K este stocat in registrul Y, N in registrul acumulator X. La apasarea tastei [=], se calculeaza produsul si se depune in registrul acumulator X al carui continut este afisat pe display. Constanta K ramane in continuare in registrul Y, calculatorul fiind pregatit sa execute o noua inmultire cu aceasta constanta.

Introducand un nou numar N in X si apasand tasta [=] se inmulteste K din registrul Y cu noul N din X iar rezultatul este depus din nou in X si afisat. K ramane memorat in Y.

Exemplu: Legenda spune ca prin secolul XVIII, inginerul James Watt (cunoscut pentru contributia sa la perfectionarea motorului cu aburi), lucrand la o mina de carbune a calculat ca un ponei este capabil in medie, in decurs de un minut sa ridice la suptrafata de la o adancime de 100 de picioare 220 livre(pound) de carbune. Aceasta inseamna cu alte cuvinte ca un ponei 'mediu' poate efectua in medie un lucru mecanic de 22000 foot pounds intr-un min

Extrapoland la un cal, Watt a estimat puterea acestuia la 33000 foot pounds/min , majorand lucrul mecanic dezvoltat de ponei cu 50% (22000+50% = 33000)

Cu alte cuvinte un cal 'mediu' poate ridica o greutate de 330 de livre de carbune pe o inaltime de 100 picioare intr-un minut. Pornind de la aceasta definitie Watt a introdus Calul Putere (CP) ca unitatea de masura a puterii.

Sa vedem ce inseamna 1 CP in sistemul metric. Apelam la functiile de conversie oferite de Citizen SRP-265 si gasim ca:

330 [A→B][2ndF][lb↔kg] ⇒ 149.6854821 (M = 330 lb = 150 kg)

Calculam forta dezvoltata de cal pentru ridicarea celor 15 kg: F= M⋅g [N};

Lucrul mecanic este L = F⋅H iar puterea P = L/t unde, stiind ca lucrul de 33000 foot pounds este efectuat de calul mediu intr-un minut, t=60 sec.

Tastam:

330 [A→B][2ndF][lb↔kg] × 100 [A→B][2ndF][feet↔m] × [CONST][CONST]÷ 60 ⇒ 745.6998716;

(Apasand de doua ori tasta [CONST] am accesat setul de constante uzuale predefinite obtinand valoarea acceleratiei gravitationale g)

Asa se explica de ce 1CP = 746 W = 0.746 kW respectiv 1 kW = 1.34 CP.

Memorez aceste constante in registrii Ka si Kb tastand:

1.34 [2ndF] [K_a^X→K]

respectiv

.746 [2ndF] [K_b^X→K]

Uitandu-ma in talonul masinii mele aflu ca are puterea maxima de 110 kW. Pentru a determina cati cai putere are motorul, tastez:

110 [K_a^X→K] si obtin 147.4 CP.

Citesc in reclama din ziar ca un Suzuki Swift are 95 CP. Pentyru a transforma aceasta putere in kW iarasi apelez la calculator tastand:

95 [K_b^X→K] rezultand 70.87 kW.

Pot folosi doar una din constante (de exemplu Ka = 1.34 CP/kW) pentru ambele conversii:

Pentru conversia din kW in CP secventa de taste apasate ramane aceeasi:

110 [K_a^X→K] rezultand 147.4.

Pentru conversia din CP in kW tastez de data aceasta:

95 [÷] [K_a^X→K] si obtin 70.9 kW.

Citizen SRP-265 ofera urmatoarele functii de conversie intre unitati ale sistemul de unitati de masura britanic (FPS - foot-pound-second, AVOIRDUPOIS, TROY) si cel metric [2ndF][FPS↔SI]:

• [2ndF][in↔cm] - inch/centimetri
• [2ndF][feet↔m] - picioare/metri
• [2ndF][feet²↔m²] - picioare patrate/metri patrati
• [2ndF][B.gal↔l] - galon imperial(britanic)/litri
• [2ndF][gal↔l]- galon (USA)/litri
• [2ndF][Pint↔l]- pinta / litri
• [2ndF][Tr.oz↔g] - uncie troy/grame (pentru cantarirea metalelor pretioase)
• [2ndF][oz↔g] - uncii/grame
• [2ndF][lb↔kg] - pound/kilograme
• [2ndF][atm↔kpa] - atmosfere/kilopascali
• [2ndF][cal↔KJ]- calorii/kilojouli
• [2ndF][°F↔°C]- grade Fahrenheit/Celsius
• [2ndF][ mmHg↔kpa] - milimetri coloana de mercur/kilopascali

Inainte de a da comanda de conversie [2ndF][FPS↔SI] trebuie selectat sensul conversiei tastand [A→B] pentru conversia din unitati FPS in unitati SI sau [2ndF][A←B] pentru conversia din unitati SI in unitati FPS.

Exemplu: Un colac de sarma izolata No.4 cantareste 29.7 lb. Din colac se taie o bucata lunga de un ft determinandu-se ca aceasta cantareste 0.193 lb.
a)Cat cantareste colacul? R: 13.47 kg
b)Cat cantareste 1m de sarma? R: 0.29 kg
c)Cati metri de sarma sunt in colac? R: 153.89 ft = 46.9m

Exemplu: Un termometru gradat in grade Celsius indica 34°. Cat reprezinta aceasta temperatura in grade Fahrenheit?
R: 34°C = 93.20°F

FUNCTII STIINTIFICE

• Puteri si radacini

  • Functia de ridicare la patrat [x²] calculeaza patratul numarului din registrul X afisat pe display. Functia avand un singur operand este calculata imediat si rezultatul este stocat in registrul X si afisat pe display, fara a afecta registrul Y.

    Exemplu: (4.235)² = 17.935225

    Enter	Press	Display
    4.235	[x²]	17.935225

  • Functia radical [√] calculeaza radacina patrata a numarului din registrul X afisat pe display. Functia avand un singur operand este calculata imediat si rezultatul este stocat in registrul X si afisat pe display, fara a afecta registrul Y.

    Exemplu: √6.25 = 2.5

    Enter	Press	Display
    6.25	[√]	2.5

    Exemplu: [√3.1452 − 7 + (3.2)²]^½ = 2.2390782

    Enter	Press	Display
    	[ON/C] [(]	0.
    3.1452	[√] [−]	1.773471173
    7	[+]	-5.226528827
    3.2	[x²]	10.24
    	[)]	5.013471173
    	[√]	2.239078197

  • Functia de extragere a radacinii cubice [³√] se aplica numarului din registrul X afisat pe display. Functia avand un singur operand este calculata imediat si rezultatul este stocat in registrul X si afisat pe display, fara a afecta registrul Y.

    Exemplu: ³√27 = 3

    Enter	Press	Display
    27	[2ndF] [³√]	3.

  • Pe langa functiile de mai sus Citizen SRP-265 ofera doua functii universale de calcul a puterilor si radacinilor, [x^y] si inversa acesteia [^y√x].

    Spre deosebire de toate celalalte functii cum ar fi functiile [x²], [√], [³√] discutate mai sus, care au un singur argument si sunt calculate imediat, acestea doua necesita intoducerea a doua argumente, unul in registrul X si celalalt in Y, similar functiilor aritmetice ([+],[−][×] si [÷]).

    Introducerea ambelor functii este asemanatoare: Se introduce argumentul y, se tasteaza functia - [x^y] sau [2ndF] [^y√x] - dupa care se introduce puterea x.

    Exemplu: 2.86^−.42 = .64317072

    Enter	Press	Display
    	[ON/C]	0.
    2.86	[xy]	2.86
    .42	[+/-][=]	0.643170721

    Exemplu: ^3.12√1460 = 10.332744

    Enter	Press	Display
    	[ON/C]	0.
    1460	[2ndF] [y√x]	1460
    3.12	[=]	10.33274375

• Functia inversa (reciproca) [2ndF] [1/x] calculeaza functia y= x^-1. Se aplica numarului din registrul X afisat pe display. Functia avand un singur operand este calculata imediat si rezultatul este stocat in registrul X si afisat pe display, fara a afecta registrul Y.

  Exemplu: (3.2)^-1 = 0.3125

  Enter	Press	Display
  3.2	[2ndF] [1/x]	0.3125

  Exemplu:
  

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  1	[+/-] [+]	-1.
  7.4	[√][=]	1.720294102
  	[2ndF] [1/x]	0.581295953

• Logaritmul Natural log_e si Functia Exponentiala e^x

  Graficul functiei loge(x). Functia tinde catre −∞ cand x → 0 si creste incet catre ∞ cand x → ∞. loge(1) = 0.	Logaritmul natural sau hiperbolic este logaritmul in baza e unde e este o constanta aproximativ egala cu 2.71828 18284 59045 23536...(Numarul e este transcedental si deci irational). Numita ocazional numarul lui Euler sau constanta lui Napier(inventatorul logaritmului), alaturi de numerele 0, 1, π = 3.141529... si numarul imaginar i=√ -1, numarul e este una din constantele cele mai importante din matematica. Deoarece e1=e, loge(e)=1 iar deoarece e0= 1, loge(1) = 0; Uneori in locul notatiei loge(x) se foloseste notatia ln(x) pe care o sa o folosesc si eu in continuare. Utilizand Citizen SRP-265, tastand [ln] se calculeaza logaritmul natural al numarului din registrul X afisat pe display. Functia avand un singur operand este calculata imediat si rezultatul este stocat in registrul X si afisat pe display, fara a afecta registrul Y. Exemplu: ln(1.2) = 0.182321556 Enter Press     Display     1.2 [ln] 0.182321556
  Graficul functiei ex. Functia descreste foarte incet pentru valori negative ale lui x tinzand asimptotic catre 0 cand x tinde catre -∞ si creste rapid pentru valori pozitive ale acestuia. ex = 1 pentru x=0 si panta tangentei la graficul functiei este intotdeauna egala cu y (valoarea functiei in punctul de tangenta).	Functia exponentiala este una din cele mai importante functii din matematica in special datorita proprietatilor derivatei sale: Definita pe multimea numerelor reale functia y = ex este pozitiv definita dupa cum se poate vedea si din graficul alaturat. Folosind functia ex se poate defini o forma mai generala a functiei exponentiale: ax = ( eln(a))x = ex⋅ln(a) Deoarece loge(ex) = x⋅loge(e)= x, respectiv eln x= x, functia exponentiala este inversa logaritmului natural fiind din acest motiv numita si antilogaritm natural. Introducand secventa de taste [2ndF][ex] se executa calculul antilogaritmului natural al numarului din registrul X afisat pe display. Functia avand un singur operand este calculata imediat si rezultatul este stocat in registrul X si afisat pe display, fara a afecta registrul Y.
  Observati ca in cazul ambelor exemple nu este necesara apasarea tastei [=] pentru finalizarea calculelor functia ex fiind executata si rezultatul afisat imediat ce tasta [ex] este apasata. In cazul celui de al doilea exemplu observand ca: e(7.5 + ln 1.4) = e7.5⋅eln 1.4 si deoarece eln x = x, adica eln 1.4 = 1.4, putem simplifica calculele: e(7.5 + ln 1.4) = 1.4⋅e7.5 = 2531.25938. Enter Press     Display     [ON/C] 0. 1.4 [×] 1.4 7.5 [2ndF][ex] 1808.042414 [=] 2531.25938	Exemplu: e3.81=45.150439 Enter Press     Display     3.81 [2ndF] [ex] 45.15043887 Exemplu: e(7.5+ln 1.4)=2531.2594 Enter Press     Display     [ON/C] [(] 0. 7.5 [+] 7.5 1.4 [ln] 0.336472236 [)] 7.836472237 [2ndF][ex] 2531.25938

• Logaritmul Zecimal log₁₀ si Antilogaritmul Zecimal 10^x

  

  In matematica logaritmul in baza 10 log₁₀(x). mai este numit si logaritm vulgar sau zecimal. Pana la aparitia calculatoarelor stiintifice in 1972 studentii, inginerii si oamenii de stiinta calculau logaritmilor zecimali utilizand tabelele de logaritmi, rigla de calcul logaritmica sau batranul calculator stiintific RPN HP-35 .

  Folosind rigla de calcul logaritmica log(x) se calculeaza pozitionand cursorul pe valoarea lui x (1 ≤ x ≤10) pe scala D si citind log(x) sub cursor pe scara L. In figura de mai sus s-a selectat pe scala D valoarea lui e ≅ 2.72 si citind pe scala L valoarea log(2.72) = .434. Daca x > 10 se reprezinta in notatie stiintifica x = m⋅10n. Astfel log(x)=log(m⋅10n)= log(m) + log(10n) = log(m) + n. Se calculeaza cu ajutorul riglei logaritmul zecimal al mantisei si se aduna cu exponent. De exemplu: log(272) = log(2.72%sdot;102) = 2 + log(2.72) = 2 + .434 = 2.434

  In particular: log(x) = ln(x)/ln(10) respectiv ln(x) = log(x)/log(e) In figura alaturata este prezentat modul de calcul al lui log(x) folosind rigla de calcul logaritmica si tabelele de logaritmi. Fiind folsit foarte des, uneori in loc de log10(x) inginerii utilizeaza notatia simplificata log(x). Pe de alta parte, matematicienii utilizeaza notatia simplificata log(x) pentru logaritmul natural loge(x). Deoarece calculatoarele stiintifice sunt proiectate mai curand de ingineri decat de matematicieni, este de inteles ca pe tastatura lor logaritmul natural este marcat cu ln si cel zecimal cu log. Nici Citizen SRP-265 nu se abate de la aceasta regula. Utilizand Citizen SRP-265, tastand [log] se calculeaza logaritmul vulgar al numarului din registrul X afisat pe display. Functia avand un singur operand este calculata imediat si rezultatul este stocat in registrul X si afisat pe display, fara a afecta registrul Y. Exemplu: log(e) = 0.434294481 Enter Press     Display     1 [2ndF] [ex] [log] 0.434294481 Exemplu: log(272) = 2.434568904 Enter Press     Display     [ON/C] 0.000 272 [log] 2.434568904

  In tabelele de logaritmi erau date valorile logaritmilor pentru numere ale caror mantise aveau trei cifre semnificative. Logaritmul se gasea la intersectia randului corespunzator primelor doua cifre ale mantisei (cele mai semnificative) cu coloana corespunzatoare ultimei cifre (cea mai putin semnificative): Folosind tabele de logaritmi se obtine o precizie ceva mai buna (4 zecimale exacte): log(272) = 2 + log(2.72) = 2 + 0.4346 = 2.4346 Asa se calculau logaritmii pana in 1972 cand Hewlett Packard a lansat pe piata primul calculator stiintific de buzunar HP-35. Cu acest emulator al HP-35 tastand 272 [log] se obtine 2.434568904 iar secventa de calcul a expresiei log(303 + 101.36) = 2.5130959 este: Enter Press     Display     303 [ENTER] 303. 1.36 [ENTER] 1.36 10 [xy] 22.90867652 [+] 325.9086765 [log] 2.513095922

  Functia inversa a logaritmului comun log(x) este 10x numita si antilogaritm comun. Introducand secventa [2ndF][log] se calculeaza antilogaritmul comun (10x) al numarului din registrul X afisat pe display. Avand un singur operand, functia este calculata imediat si rezultatul este stocat in registrul X si afisat pe display, fara a afecta registrul Y. Exemplu: 10-7.12 = 7.5858⋅10-8 Enter Press     Display     7.12 [+/-] [2ndF] [10x] [F-E] 7.5857757 -08 Exemplu: log(303 + 101.36) = 2.5130959 Enter Press     Display     [ON/C] [(] 0. 303 [+] 303. 1.36 [2ndF] [10x] 22.90867653 [)] 325.90867653 [log] 2.513095923

• Selectia unitatii de masura a unghiurilor

  Apasarea tastei [DRG] permite selectarea unitatii de masura a unghiurilor, fiind posibile trei moduri de lucru: in grade sexagesimale (DEG), radiani (RAD) si grade centesimale (GRD).

  Gradul centesimal (1^g)(gradul nou) reprezinta un unghi egal cu a 100-a parte din unghiul drept. Este impartit in 100^c (minute centesimale) fiecare minut avand la randul sau 100^cc (secunde centesimale).

  Avem deci:

  1^g = 100^c = 10000^cc

  1dr = 100^g = 10000^c = 1000000^cc

  Modul de lucru selectat nu se pierde la oprirea calculatorului.

  Modul de lucru este indicat prin afisarea pe randul de sus al display-ului al simbolului corespunzator - DEG, RAD sau GRD. La actionarea repetata a tastei [DRG] modul de lucru se schimba intr-o maniera circulara.

  Selectia unitatii de masura a unghiurilor este o operatie usor de facut dar si usor de omis. Neglijarea acestui pas in efectuarea de calcule implicand functii trigonometrice este cauza celor mai frecvente erori.

• Sinus, Cosinus, Tangenta, Secanta, Cosecanta, Cotangenta
  si Functiile lor Inverse

  

  Diagrama din dreapta arata in ce cadran al cercului trigonometric functiile listate sunt pozitive. Functiile nespecificate intr-un cadran anume au valori negative.

  La masurarea unghiurilor nu trebuie uitat ca fiecare unghi pozitiv, masurat in sens trigonometric (invers acelor de ceasornic0are si o valoare echivalent negativ (masurat in sens invers trigonometric). De exemplu −45° = 315°

  Cand sunt apasate tastele asociate functiilor trigonometrice ([sin], [cos], [tan]) calculatorul calculeaza functia corespunzatoare avand ca argument numarul din registrul acumulator X afisat pe display.

  Secanta, cosecanta si cotangenta se pot calcula introducand secventele:

  • sec(x) = [sin][2ndF][1/x]
  • cosec(x) = [cos][2ndF][1/x]
  • ctg(x) = [tan][2ndF][1/x]

  

  Functiile trigonometrice inverse (arcsin, arccos si arctg) sunt activate apasand tasta [2ndF] si una din tastele [sin^-1], [cos^-1] sau [tan^-1], ele determinand gasirea celui mai mic unghi a carui functie este afisata pe display. Rezultatul este depus in registrul X si afisat.

  Functiile inverse ale secantei, cosecantei si cotangentei se pot calcula introducand secventele:

  • arcsec(x) = [2ndF][1/x][2ndF][sin^-1]
  • arccosec(x) = [2ndF][1/x][2ndF][cos^-1]
  • arcctg(x) = [2ndF][1/x][2ndF][tan^-1]

  Functiile trigonometrice Sinus, Cosinus, Tangenta, sunt periodice, putand fi calculate pentru unghiuri mai mari decat un cerc complet (360°, 2π respectiv 400^g).

  Exemplu: sin 30° = 0.5 = sin 390°

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display
  30	[sin]	0.5
  390	[sin]	0.5

  Exemplu: [ sin(0.3012⋅π) ]^{−tg 16.2°} = 1.0626654

  Selectati modul de lucru RAD
  Enter	Press	Display
  	[ON/C] [(]	0.
  .3012	[×]	0.3012
  	[2ndF][&pi]	3.141592654
  	[)]	0.946247707
  	[sin]	0.811227138
  	[yx]	0.811227138
  16.2	[DRG] [DRG] [tan]	0.290526856
  	[+/-] [=]	1.062665429

  

  Cel mai mare unghi ce poate fi returnat de o functie trigonometrica inversa ( arcsin, arccos, arctg) este de 180° (π radiani sau 200^g).

  Deoarece unele unghiuri diferite au aceeasi valoare a functiei in intervalul [0,π] (spre exemplu functia arcsin ia valoarea 0.5 atat pentru un unghi de 30° situat in primul cadran al cercului trigonometric cat si pentru un unghi de 150° situat in cadranul II) unghiurile intoarse de functiile trigonometrice inverse sunt restrictionate la urmatoarele cadrane:

  Functia 'arc'	Cadran, unghi
  arcsin x (sin-1 x)	I (0 .. 90°, π/2 sau 100g)
  arcsin −x (sin-1 −x)	IV (0 .. −90°, −π/2 sau -100g)
  arccos x (cos-1 x)	I (0 .. 90°, π/2 sau 100g)
  arccos −x (cos-1 −x)	II (90 .. 180°, π sau 200g)
  arctg x (tg-1 x)	I (0 .. 90°, π/2 sau 100g)
  arctg −x (tg-1 −x)	IV (0 .. −90°, −π/2 sau -100g)

  Functia arcsin 0.5 va returna intotdeauna unghiul 30° desi sin 150° = 0.5 si sin 390° = 0.5.

  Exemplu: sin^-1 0.712 = 45.397875° = 0.79234239 radiani

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display
  .712	[2ndF] [sin-1]	DEG  45.39787468
  .712	[DRG] [2ndF] [sin-1]	RAD  0.792342386

  Exemplu: √arctg(9.72) + 1/arcsin(.808) = 9.1905773

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  9.72	[2ndF] [tan-1]	DEG  84.12603848
  	[√] [+]	9.172024776
  .808	[2ndF] [sin-1]	DEG  53.90098374
  	[2ndF] [1/x]	0.018552537
  	[=]	9.190577313

• Diagnosticarea calculatorului folosind functiile trigonometrice

  Functiile trigonometrice sunt transcendente si deci irationale. Calculul lor lor se face printr-un algoritm numeric iterativ obtinandu-se o valoare aproximativa a carei precizie depinde de algoritmul folosit.

  Precizia algoritmilor folositi poate fi evaluata calculand:

  arcsin( arccos( arctg( tg( cos( sin( 9° ))))))

  Teoretic rezultatul ar trebui sa fie 9° dar cel mai adesea el este mai mic sau mai mare decat unghiul initial ceea ce ne permite sa evaluam gradul de precizie al algoritmilor utilizati pentru calculul functiilor trigonometrice in functie de eroarea obtinuta.

  Algoritmii difera de la calculator la calculator. Modele diferite de calculatoare avand carcase diferite dar avand la baza acelasi controller si implementand acelasi algoritmi, vor da rezultate identice. De aceea numarul obtinut din calculul formulei de dignostic poate fi folosit ca o amprenta pentru identificarea "creierului" calculatorului. Detalii...

  Secventa de calcule a numarului de diagnostic este:

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display
  9	[sin] [cos] [tan] [2ndF] [tan-1] [2ndF] [cos-1] [2ndF] [sin-1]	DEG  9.00002786

  Primele 10 cifre ale numarului (reprezentat intern pe 12 cifre) sunt afisate pe display 9.00002786??.

  Scazand 9.0000 din rezultat obtin si ultimile doua cifre din reprezentarea interna de 12 cifre a numarului:

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display
  	[ON/C]
  9	[sin] [cos] [tan] [2ndF] [tan-1] [2ndF] [cos-1] [2ndF] [sin-1] [-]	DEG  9.00002786
  9	[=][SCI]	2.78599 -05

  Ultimile trei cifre sunt 599. Deci numarul de diagnostic complet este 9.00002785990.

  Efectuand acelasi calcul cu un SHARP EL-501 se obtine numarul 8.99999863704 in timp ce pentru Canon F-720i rezultatul este 9.00000000000 in cap.

  Am grupat in tabelul de mai jos rezultatele diagnosticarii unor calculatoare.

  Calculator	Numar diagnostic
  Canon F-604	8.99999864382
  SHARP EL-501W	8.99999863704
  SHARP EL-503W	9.0000000989060
  SHARP EL-531WH	9.0000000989060
  Citizen SRP-265	9.0000278599
  Canon F-604	8.99999864382
  Canon F-720i	9.00000000000
  Milan 159005	9.00000000000
  Casio fx-29	14.462524
  Casio fx-82SX	9.00001568547
  Casio fx-350MS	8.99999863704
  Casio fx-115MS	8.99999863704
  TI-83 Plus	8.99999695957
  TI-84 Plus	8.99999695957
  Elektronika MK-54	9.0881454
  Elektronika MK-61	9.0881454

  Analizand rezultatele din tabel constatam ca ele intr-adevar ofera informatii despre precizia algoritmilor cat si despre familia din care face parte calculatorul. Se observa ca SHARP EL-501W foloseste aceiasi algoritmi cu Casio fx-350MS. Modelele SHARP mai avansate (versiuni mai noi) folosesc insa un alt algoritm, cu precizie mai buna.

  Ca precizie cele mai tari sunt desigur TI-93/94 Plus iar cele mai slabe CASIO-29 cu o eroare uriasa de peste 5 grade, urmat indeaproape de anticele MK-54, si MK-61 care sunt pe departe si cele mai lente.

• Conversii in Grade, Radiani, Grade Centesimale

  Adeseori este necesar sa convertim unghiuri exprimate intr-o unitate de masura in alta.

  Conversia se poate face folosind functiile trigonometrice si functiile inverse ale acestora.

  De exemplu pentru a converti 30° in radiani trecem calculatorul in modul de lucru DEG (cu grade) si tastam secventa 30 [sin] [DRG] [2ndF] [sin^-1] rezultand 0.523598775 radiani.

  Iata un alt exemplu care converteste 50° in radiani, apoi in grade centesimale si inapoi in grade.

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display
  50	[sin][DRG][2ndF][sin-1]	RAD   0.872664626
  	[sin][DRG][2ndF][sin-1]	GRAD   55.55555556
  	[sin][DRG][2ndF][sin-1]	DEG      50.

  Problema este ca acest procedeu se aplica doar unghiurilor din cadranul I sau IV adica:

  0 ± 90°
  0 ± π/2
  0 ± 100^g

  Unghiurile mai mari din cadranele II si III vor fi reduse fie la cadranul I fie la IV de functia arcsin.

  Un alt procedeu de conversie este de a inmulti unghiul cu un factor de conversie calculat in functie de tipul conversiei:

  DIN \ IN	DEG	RAD	GRAD
  DEG	−	×π ÷ 180	÷0.9
  RAD	× 180 ÷ π	−	× 200 ÷ π
  GRAD	×0.9	× π ÷ 200	−

  Exemplu: Conversia a 120° in radiani, grade centesimale si inapoi in grade.

  Enter	Press	Display	Comments
  	[ON/C]	0.	Anulare
  120	[×] [2ndF] [π] [÷]	376.9911184
  180	[=] [×]	2.094395102	radiani
  200	[÷] [2ndF] [π] [=] [×]	133.3333333	grade centesimale
  .9	[=]	120.	grade

  Daca am fi incercat sa aplicam procedeul anterior pentru aceste conversii functia arcsin ar fi redus ungiul de 120° la primul cadran, adica la 60°.

• Conversia Formatului Gradelor Sexagesimale

  Exista doua modalitati de a reprezenta unghiurile exprimate in grade sexagesimale. Unul din moduri este de a folosi formatul DDD.dd unde DDD reprezinta. cifrele partii intregi a unghiului iar dd pe cele ale partii fractionare (se pot folosi in total pana la 10 cifre).

  A doua modalitate este de a folosi formatul grade-minute-secunde DDD.MMSSsss. Si in acest format DDD reprezinta cifrele partii intregi a unghiului. Cele doua cifre MM reprezinta numarul de minuate iar SS cele doua cifre ale secundelor. Daca se doreste o precizie mai mare cifrele SS pot fi urmate de cifrele sss..s reprezentand fractiuni de secunda.

  

  In modul DEG (unghiuri masurate in grade sexagesimale), argumentul functiilor trigononometrice trebuie sa fie in format DDD.dd. Adeseori insa in probleme, unghiurile nu sunt date in aceasta forma ci in grade, minute si secunde.

  Cand unghiul este dat in aceasta forma, pentru a fi convertit in formatul DD.dd cerut de functiile trigonometrice trebuiesc efectuat calculul: &alpha = grade° + minute'/60 + secunde"/3600.

  Exemplu: sin(15°32'17.5") = 0.26788069

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  15	[+]	15.
  32	[÷]	32.
  60	[+]	15.53333333
  17.5	[÷]	17.5
  3600	[=]	15.53819444
  	[sin]	0.267880691

  Citizen SRP-265 prevede functia de conversie a unghiurilor din format D.MS in formatul DD.dd activata prin apasarea tastei [2ndF][°'"→].

  Numarul de cifre pentru minute MM si de secunde SS este obligatoriu 2, chiar daca numarul de minute sau secunde este mai mic decat 10. De exemplu 1°5'7.575" se va introduce 1.0507575 si nu 1.57575 care ar corespunde unui unghi de 1°57'57.5".

  Exemplu: sin(15°32'17.5") = 0.26788069

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display
  15.32175	[2ndF][°'"→]	15.53819444
  	[sin]	0.267880691

  Functia inversa de conversie din format DD.dd in format D.MS este activata de secventa [2ndF][→°'"].

  Exemplu: Sa se exprime in grade, minute si secunde unghiul dintre dreapta y = 2.5x+1 si axa Ox;
  R: α = 68°11'54.92"

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display	Comments
  2.5	[2ndF] [tan-1]	68.19859051	Grade
  	[2ndF] [→°'"]	68.11549259	68°11'54.9259"

  Avand in vedere ca orele la fel ca si gradele sexagesimale au 60' respectiv 3600", cele doua functii pot fi folosite si pentru calculul intervalelor orare.

  Exemplu: 11h35m10.5s - 8h15m33.75s = 3h19m36.75s

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  11.35105	[2ndF] [°'"→] [−]	11.58625
  8.153375	[2ndF] [°'"→] [=]	8.259375
  	[=]	3.326875
  	[2ndF] [→°'"]	3.193675

  Exemplu: Un autoturism parcurge 196km avand viteza medie de 75 km/h. Cat a durat drumul?
  R:2h36m48.00s

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  196	[÷]	196.
  75	[=]	2.613333333
  	[2ndF] [→°'"]	2.3648

• Conversii Polar/Rectangular

  Conversia din/in coordonate polare (R,θ) in/din cooldonate rectangulare (x,y) este o functionalitate extrem de utila in cercetarea stiintifica si inginerie.

  
  Coordonate polare

  
  Coordonate rectangulare

  Formulele de trecere din coordonate rectangulare in cele polare sunt:

  R = √(x² + y²)
  &theta = arctan(y/x) (-180° < θ < 180°)

  Exemplu: Convertiti din coordonate polare in coordonate recatangulare x=10.4m, y = 6m
  R: R = 12.00666482; θ = 29.98163937°

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display	Comments
  	[ON/C]	0.	Anulare
  10.4	[X→M][x²] [+]	45.	x²
  6	[x²] [=] [√]	12.00666482	R
  6	[÷]	6.	y
  	[MR][=] [2ndF] [tan-1]	29.98163937	θ

  Formulele de trecere din coordonate polare in cele rectangulare sunt:

  x= R cos θ
  y = R sin θ

  Exemplu: Convertiti din coordonate polare in coordonate recatangulare R=45m, θ = 31.6°
  R:x = 38.32771204; y = 23.57936577

  Selectati modul de lucru DEG
  Enter	Press	Display	Comments
  	[ON/C]	0.	Anulare
  45	[X→M][×]	45.	R
  31.6	[cos] [=]	38.32771204	x
  	[MR][×]	45.	R
  31.6	[sin] [=]	23.57936577	y

In matematica functiile hiperbolice sunt analogul in spatiul hiperbolic al functiilor trigonometrice sau circulare in spatiul euclidian existand foarte multe similitudini intre ele. Functiile circulare sin(t) si cos(t), t ∈ [0, 2&pi] parametrizeaza cercul unitar avand ecuatia x² + y² = 1 si avand ecuatia parametrizata:

x = cos(t)
y = sin(t)

Similar functiile hiperbolice sinh(t) si cosh(t), t{−∞, ∞] parametrizeaza hiperbola standard x² − y² = 1:

x = cosh(t)
y = sinh(t)

Argumentul functiilor hiperbolice nu se masoara in grade. Numit unghi hiperbolic, el reprezenta dublul ariei dintre graficul hiperbolei, axa Ox si segmentul care uneste originea si punctul de coordonate (x,y) de pe grafic (aria colorata cu albastru)

Din relatia de conversie din forma polara in rectangulara a numerelor complexe:

Putem folosi formulele de mai sus pentru calculul functiilor sinh,cosh si tanh:

cosh(x) = (e^x + e^−x)/2 = (e^2x + 1)/(2e^x)
sinh(x) = (e^x − e^{− x})/2 = (e^2x − 1)/(2e^x)
tanh(x)= sinh(x)/cosh9x) = (e^x − e^-x)/(e^x + e^-x) = (e^2x − 1)/(e^2x + 1)

Exemplu: tanh 2.99 = 0.994955105

Formulele de calcul ale functiilor hiperbolice inverse sunt:

arcsinh(x) = sinh^-1(x) = ln(x + √(x² + 1))
arccosh(x) = cosh^-1(x) = ln(x + √(x² − 1))
arctan(x) = tanh^-1(x) = ln[(x +1)/(x-1)]/2

Exemplu: sinh^-1 86.213 = 5.150001792

Desi nu este rau de stiut aceste formule, vestea buna este ca Canon F-604 are implementat calculul functiilor hiperbolice. Pentru a calcula sinh, cosh si tanh se apasa tasta [2ndF][HYP] si tasta [sin], [cos] respectiv [tan].

Exemplu: tanh 2.99 = 0.994955105

Pentru calcul functiilor inverse sinh^-1, cosh^-1 sau tanh^-1 se tasteaza [2ndF] [HYP] [2ndF][sin^-1], [cos^-1], respectiv [tan^-1].

Exemplu: sinh^-1 86.213 = 5.150001792

Ecuatia lantisorului este:

Graficul acestei functii corespunde formei pe care o ia un cablu sau un lantisor intins intre doua puncte sub actiunea propriei sale greutati.

Parametrul a este dat de raportul dintre componenta orizontala a tensiunii in cablu T₀ si P - greutatea unitara a cablului:

In cazul general, lungimea unei portiuni ΔL al graficului unei functi f(x) in vecinatatea punctului X₀, pe o portiune mica dx este aproximativ egala cu lungimea tangentei la curba in X₀(pe aceasta portiune curba putand fi aproximata cu tangenta).

In aceste conditii dL = √(dx² + dy²) este lungimea graficului curbei intre X₀ si X₀ + dx.

Deoarece tg(α) = dy/dx, dy = dx &sdot tg(α) iar deoarece tg(α)= f '(X₀) rezulta ca

dy = dx ⋅ f '(X₀)

si deci

dL = √{dx² + dx² ⋅ [f '(X₀)]²} = dx⋅√{1 + [f'(X₀)]²}

In particular pentru ecuatia lantisorului:

se obtine:

Si deci lungimea curbei intre x = 0 si x = a este;

Exemplu: Un cablu este intins la inaltimea de 9.28m intre doi stalpi situati la o distanta de 12.19 m. La mijlocul distantei dintre stalpi cablul se afla la inaltimea de 5.58 m fata de pamant. care este lungimea cablului?
Lungimea cablului e data de formula: L = 2 ⋅ a ⋅ sinh ((^D/₂)/a )

unde D = 12.19m este distanta dintre stalpi iar a=5.58 inaltimea in punctul cel mai de jos al curbei si deci:
R: L = 2 ⋅ 5.58 ⋅ sinh ((^12.19/₂)/5.58 ) = 14.76

Exemplu: O telecabina cu turisti se deplaseaza pe un cablu intins intre doua varfuri se afla la acelasi nivel la o distanta de 437 de metri. unghiul format de cablu in punctul de prindere cu orizontala este de 63° Cat dureaza traversarea daca telecabina se deplaseaza pe cablu cu 135 m/min?.
Lungimea cablului e data de formula: L = 2 ⋅ a ⋅ sinh ((^D/₂)/a ) (vezi exemplul anterior)
Tangenta la cablu in punctul de prindere (x=D/2) este tg(α) = ^d/_dx (a ⋅ cosh((^D/₂)/a) = sinh((^D/₂)/a)
Deci (^D/₂)/a = arcsinh(tg(α)) adica
a = (^D/₂)/arcsinh(tg(α))
Deci sinh((^D/₂)/a) fiind egal tg(α) putem scrie ca:
L = 2 ⋅ a ⋅ tg(alpha) = D ⋅ tg(alpha)/arcsinh(tg(α)) = 437 × tg(63°)÷arcsinh(tg(63°))
R: t = 437 × tg(63°) ÷arcsinh(tg(63°))÷135 = 4.453 minute = 4m 27s

• Parametrii Statististici: MEDIA, ABATEREA MEDIE PATRATICA(VARIANTA) si DEVIATIA STANDARD

  O variabila statistica este o caracteristica masurata care difera de la subiect la subiect. De exemplu s-ar masura greutatea sau inalimea a 30 de persoane sau greutatea, diametrul si grosimea unor portii de piza, valorile masurate ar diferi de la subiect la subiect si deci aceste caracteristici pot fi considerate variabile statistice.

  Dispersia unei variabile statistice masoara cat de mult difera intre ele valorile variabilei. Daca diferitele valori pe care le ia variabila difera putin dispersia este mica. Daca insa diferentele intre valorile masurate sunt mari, dispersia este mare.

  Reprezentand pe un grafic frecventa de aparitie a diferitelor valori ale unei variabile statistice (de exemplu inaltimea sau greutatea subiectilor) se obtine graficul distributiei acesteia:

  

  In cazul asa numitei distributii normale, valorile variabilei sunt distribuite in mod egal la stanga si la dreapta unei valori medii data de relatia:

  

  unde Σx_i este suma valorilor masurate si N este numarul lor.

  In graficele de mai sus, cele doua variabile au aceeasi medie dar dispersii diferite. Cu cat variabila are o dispersie mai mare cu atat curba de distributie este mai plata.

  Un indicator al marimii dispersiei unei variabile statistice este varianta sau abaterea medie patratica, calculata ca medie aritmetica a abaterilor marimilor masurate de la medie. De exemplu valorile 1, 2 si 3 au media (1 + 2 + 3)/3 = 2 si abaterea medie patratica:

  

  Deoarece abaterile de la medie pot fi atat pozitive cat si pozitive si fiind uniform distribuite atat la stanga cat si la dreapta mediei, media lor ar fi intotdeauna nula si nu poate servi ca indicator al dispersiei. De aceea s-a optat pentru medierea patratelor abaterilor care sunt pozitive indiferent daca abaterea este pozitiva sau negativa.

  Formula de calcul a variantei este:

  

  unde unde X sunt valorile x_i masurate, i∈[1...N], N este numarul lor iar &mu media.

  

  In cazul ideal, curba de distributie are forma unui clopot (clopotul lui Gauss) fiind graficul functiei:

  

  Pe axa x sunt reprezentate valorile masurate (inaltimi, greutati, diametre, grosimi, crime, calorii consumate, km parcursi, etc.) iar pe aza y frecventele de aparitie ale valorilor respective. Forma graficului distributiei normale poate fi mai zvelta sau mai aplatizata in functie de parametri:

  

  Din expresia analitica a functiei de distributie normala se vede ca parametrii care determina forma graficului sunt chiar caracteristicile variabilei statistice discutate mai sus: media μ si si varianta σ².

  Cel mai utilizat indicator al dispersiei este insa deviatia standard σ calculata ca fiind radacina patrata a variantei:

  

  sau in forma echivalenta usor de dedus din prima:

  

  Semnificatia deviatiei standard este explicata mai jos.

  

  La o abatere de o deviatie standard σ la stanga si la dreapta mediei μ (in intervalul colorata cu rosu de sub graficul distributiei normale)se incadreaza circa 68% din subiecti. La o distanta de doua deviatii standard la drepata si la stanga mediei (intervalul colorat cu verde) se incadreaza circa 95% din subiectii testati iar in intervalul delimitat de 3 deviatii standard (colorat cu albastru) 99%. Cu cat σ este mai mare cu atat graficul este mai aplatizat.

  De unde aceste procente (70%, 95%, 99%)? Deoarece aria de sub curba reprezinta suma tuturor esantioanelor adica N. In cazul clopotului lui Gauss, functia este normata si aria de sub curba (calculata ca integrala de la -∞ la ∞) este 1 adica 100%.

  Integrala de la -σ la σ din functie este aproximativ 0.7 adica 70%.

  Integrala de la -2⋅σ la 2⋅σ din functie este aproximativ 0.95 adica 95%.

  Integrala de la -3⋅σ la 3⋅σ din functie este aproximativ 0.99 adica 99%.

  In analiza datelor statistice deviatia standard este importanta deoarece ea indica gradul de dispersie a marimii statistice masurate. La ce este ea utila? Sa luam un exemplu. Un ziarist vrea sa scrie un reportaj despre rezultatele testelor nationale la doua scoli din Bucuresti.

  Comparand punctajele obtinute la testele nationale de elevii scolii generale 166 si 162 se constata ca media elevilor scolii 162 este mai mare decat a celor de la scoala 166. Asta l-ar face sa presupuna ca elevii de la 162 sunt mai isteti.

  Dar calculand si comparand deviatiile standard ale punctajelor obtinute de cele doua scoli ar putea constata ca desi teoretic ar trebui sa fie aproximativ egale, cea a scolii 166 este mult mai mare decat a scolii 162. Aceasta inseamna ca punctajele obtinute de 68% din elevii de la 166 variaza de exemplu intre 6 si 9 in timp ce la 162 68% din elevi au luat note intre 8 si 9. Ipoteza lui ca cei de la 162 sunt mai isteti nu mai sta in picioare.

  Daca ar fi fost asa, atunci deviatiile standard ar fi fost aproximativ egale, iar 68% din elevii de la 166 ar fi avut note intre 6 si 7 , nu intre 6 si 9! Explicatia deci trebuie cautata in alta parte. Investigand mai indeaproape, ziaristul ar putea afla de exemplu ca la scoala 166 exista cateva clase speciale pentru handicapati sau ca in cursul anului la aceasta scoala au fost transferati toti elevii cu probleme de la toate scolile din sectorul 6.

  Adeseori este nepractic sau imposibil sa se faca masuratori pe intreaga populatie prin populatie intelegand toti subiectii analizei statistice fie ca este vorba de oameni, animale, marfuri, etc.

  Nu este posibil sa desigilezi toate cutiile de dropsuri dintr-un lot de marfa si sa numeri toate dropsurile din fiecare cutie pentru a determina deviatia standard a numarului de dropsuri din acest lot de marfa.

  Pentru aceasta este suficient sa se preleveze aleator un esantion de cateva cutii din lot care sa serveasca estimarii acestui parametru.

  Problema este ca varianta σ² calculata pentru un esantion al unei populatii are tendinta sa subestimeze varianta acesteia, respectiv deviatia standard calculata pe baza acestei variante sa fie mai mica decat cea reala.

  De aceea in cazul analizei statistice pe baza unui esantion varianta acestuia se noteaza nu σ² ci S². Aceast indicator este numit numita varianta sau abaterea medie patratica deviata a esantionului si are formula de calcul:

  

  unde M este media esantionului.

  Varianta sau abaterea medie patratica nedeviata a esantionului, care estimeaza corect varianta σ² a populatiei, se noteaza cu s² si se calculeaza cu formula:

  

  Deviatia standard nedeviata a esantionului care estimeaza deviatia standard a populatiei σ este notata cu s si fiind radacina patrata a variantei nedeviate a esantionului, se calculeaza cu formula:

  

  sau

  

• MODUL DE LUCRU STATISTIC

  Citizen SRP-265 ofera functii pentru introducerea si editarea datelor statistice si pentru calculul tuturor indicatorilor statistici discutati mai sus: n (numarul de date), Σx, Σx², x⁻, σ_x si s_x.

  Pentru a trece calculatorul in modul de lucru statistic se tasteaza [2ndF][STAT]. Pe display in coltul din stanga sus va fi afisat simbolul STAT indicand ca modul de lucru statistic este activat.

  Revenirea din modul de lucru statistic la modul de lucru normal(algebric) se face fie apasand din nou [2ndF][STAT] fie apasand [OFF][ON/C] - oprind calculatorul si repornindu-l (calculatorul porneste intotdeauna in modul de lucru normal(algebric) indiferent de modul de lucru in care se afla cand a fost oprit).

  La iesirea din modul de lucru statistic, memoria statistica este anulata toate datele introduse fiind sterse.

• INTRODUCEREA SI CORECTIA DATELOR STATISTICE

  Cu calculatorul trecut in modul statistic de lucru, valorile din setul de date se stocheaza una cate una in memoria statistica apasand tasta [DATA] dupa fiecare numar introdus: valoare [DATA]...

  

  Dupa apasarea tastei [DATA] si memorarea valorii, pe display este afisat numarul total de date stocate in memoria statistica (inclusiv ultima introdusa) acesta fiind de fapt si numarul n de date folosit in calculul parametrilor statistici x⁻, σ_x si s_x.

  De exemplu pentru a introduce datele 10, 20, 30, 40, 50. Se tasteaza 10 [DATA] 20 [DATA] 30 [DATA] 40 [DATA] 50 [DATA] pe display fiind afisat pe rand, dupa fiecare data introdusa numerele 1, 2, 3, 4, si in final 5 reprezentand numarul de valori introduse in memoria statistica.

  Daca aceeasi valoare apare de mai multe ori in setul de date de introdus, ea poate fi tastata o singura data, urmata de frecventa ei de aparitie in setul de date introducand secventa: valoare [×] frecventa [DATA].

  De exemplu pentru a introduce datele 11,12,12, −13,14,11,12,15 se tasteaza: 11 [×] 2 [DATA] 12 [×] 3 [DATA] 13 [+/-] [DATA] 14 [DATA] 15 [DATA] pe dispaly fiind afisate pe rand numerele: 2, 5, 6, 7 si in final 8 reprezentand numarul de valori introduse in memoria statistica.

  Pentru a introduce rezultatul evaluarii unei expresii ca data statistica se calculeaza valoarea expresiei ca si in modul normal de lucru si dupa ce s-a obtinut rezultatul afisat pe display, se apasa tasta [DATA].

  Pentru a obtine in timpul calculelor numarul de date introduse in memoria statistica se apasa tasta [n].

  Corectia datelor introduse inainte de apasarea tastei [DATA] se face cu ajutorul tastelor [→], [CE] si [ON/C] ca si in modul normal.

  Dupa apasarea tastei [DATA] valoarile eronate introduse anterior si stocate deja in memoria statistica pot fi sterse prin reintroducerea valorii eronate si apasarea tastelor [2ndF][CD] (ceea ce duce si la decrementarea corespunzatoare numarului n afisat pe ecran cu numarul de date sterse).

  De exemplu daca s-au introdus in memoria statistica datele 10, 20, 30, 40, 40, 40, 40, 60 prin tastarea secventei:

  10 [DATA] 20 [DATA] 30 [DATA] 40 [×] 4 [DATA] 60 [DATA]

  si se doreste stergerea numerelor 40, 40, 40, 60 si adaugarea valorii 50 se tasteaza:

  40 [×] 3 [2ndF] [CD] 60 [2ndF] [CD] 50 [DATA]

  Numarul de date din memoria statistica afisat dupa aceasta secventa este 5 (fiind sterse 4 valori din 8 introduse anterior si adaugata inca una).

  Stergerea integrala a memoriei statistice se face fie tastand [2ndF][CAD] (Clear All Data) fie iesind din modul statistic si revenind din nou in acest mod tastand una din secventele:

  [2ndF][STAT][2ndF][STAT] sau

  [OFF] [ON/C] [2ndF][STAT]

• AFISAREA PARAMETRILOR STATISTICI

  In modul statistic, dupa introducerea datelor urmatorii parametri pot fi obtinuti:

  Parametru statistic	Taste apasate
  Numarul de date n	[n]
  Suma datelor Σx	[2ndF] [Σx]
  Suma patratelor datelor Σx²	[2ndF] [Σx²]
  Media datelor x−	[x−]
  Deviatia standard a populatiei σ	[2ndF] [σ]
  Deviatia standard (nedeviata) a esantionului S	[S]

  Exemplu: Din tabelul de mai sus se vede ca EL-501 furnizeaza atat parametrii statistici x⁻ (μ), S, σ, dar si 'ingredientele' pe care le-a folosit la calculul acestor parametri: n, Σx, Σx². - Introduceti setul urmator de date: 95, 80, 80, 75, 75, 75, 50.
  - Afisati parametrii statistici calculati de SRP-265: x⁻, S, σ, n, Σx, Σx².
  - Folosind n, Σx, Σx² furnizati de calculator determinati parametrii statistici x⁻, s_x, σ_x prin calcul direct, aplicand formulele prezentate mai sus.

  R: x⁻ = 75.71428571; S = 13.3630621; σ_x = 12.37179148; n = 7; Σx = 530; Σx² = 41200;
  x⁻ = (1/n)Σx = (1/7)⋅ 530 = 75.71428571;
  S = √[¹/(_n-1)(Σx² − n⋅(x⁻)²)] = √[¹/(_7-1)( 41200 − 7⋅75.71428571²)] = 13.3630621;
  σ = √[(¹/_n)Σx² − (x⁻)²] = √[(¹/₇)⋅41200 − 75.71428571²] = 12.37179148;

  Enter	Press	Display
  	[2ndF][STAT]	0.
  Introducere date
  95	[DATA]	95.
  80	[×]	80.
  2	[DATA]	3.
  75	[×]	75.
  3	[DATA]	6.
  50	[DATA]	7.
  Afisare parametri
  	[x−]	75.71428571
  	[S]	13.3630621
  	[2ndF][σ]	12.37179148
  	[2ndF][Σx]	530.
  	[2ndF][Σx²]	41200.
  	[n]	7.
  Calcul parametri folosind formulele
  	[2ndF][STAT]	0.
  530	[÷]	530.
  7	[=] [X→M]	75.71428571
  41200	[÷]	41200.
  7	[=] [−] [MR] [x²] [=] [√]	12.37179148
  41200	[−] [(]	0.
  7	[×] [MR] [x²] [)] [=][÷][(]	0.
  7	[−]	7.
  1	[)] [=] [√]	13.3630621

  Exemplu: Ultimile 10 vile vandute pe piata imobiliara au avut preturile $198,000; $185,000;$205,200;$225,300; $206,700; $201,850; $200,000; $189,000; $192,100; $200,400. Care este pretul mediu si deviatia standard? Un pret de vanzare de $240,000 ar putea fi considerat neobisnuit in zona respectiva?

  R: Pretul mediu: $200,355
  Deviatia standard s_x: $11,189.0435
  Interval 95% [μ + 2S, μ − 2S]: [$177,976.913, $222,733.087]
  Deci aflandu-se in afara acestui interval in care se incadreaza 95% din vanzari, un pret de $240,000 este ceva neobisnuit.

  Enter	Press	Display	Comments
  	[2ndF][STAT]	0.00	Selectie mod statistic
  Introducere date
  198000	[DATA]	1	x1
  185000	[DATA]	2	x2
  205200	[DATA]	3	x3
  225300	[DATA]	4	x4
  206700	[DATA]	5	x5
  201850	[DATA]	6	x6
  200000	[DATA]	7	x7
  189000	[DATA]	8	x8
  192100	[DATA]	9	x9
  200400	[DATA]	10	x10
  Afisare/prelucrare date
  	[x−]	200355.	Media
  	[S][×]	11189.0435	Deviatia standard
  2	[+][x−][=]	222733.087	μ + 2⋅S
  	[S][×]	11189.0435	Deviatia standard
  2	[+/-][+][x−][=]	177976.913	μ − 2⋅S

  Exemplu: Am tinut cateva luni la rand evidenta plinurilor facute la masina si au rezultat urmatoarele date: 56 litri la 3.66 Lei/l, 27 litri la 3.37 Lei/l, 38 litri la 3.43 Lei/l si 64 litri la 3.69 Lei/l. Care este pretul mediu al combustibilului cumparat?
  R: Avem de calculat o medie ponderata μ = (¹/_N)⋅Σ(f_i⋅p_i)
  unde N = Σ f_i. Rezulta:
  N = Σ f_i = 185
  S =Σ(f_i⋅p_i) = 662.45
  μ = S/N = ^662.45/₁₈₅ = 3.58 [Lei/l]

  Enter	Press	Display	Comments
  	[2ndF][STAT][2ndF][Tab][2]	0.00	Selectie mod statistic
  Introducere date
  3.66	[×]	3.66	p1
  56	[DATA]	56.00	f1
  3.37	[×]	3.37	p2
  27	[DATA]	83.00	f1 + f2
  3.43	[×]	3.43	p3
  38	[DATA]	121.00	f1 + f2 + f3
  3.69	[×]	3.69	p4
  64	[DATA]	185.00	N = f1 + f2 + f3 + f4
  Afisare/prelucrare date
  	[x−]	3.58	Media μ
  Verificare S/N
  	[2ndF][Σx]	662.45	S = Σ(fi⋅pi)
  	[÷][n][=]	3.58	μ = S/N

• Factorialul

  Apasarea tastei [x!] determina calculul functiei factorial n! = 1 ⋅ 2 ⋅ ... n. n ∈ Ν, avand ca argument numarul aflat in registrul X afisat pe display. Acest numar trebuie sa fie un numar natural ( intreg si pozitiv). In caz contrar calculatorul va semnala eroare si intregul calcul va fi compromis. Functia avand un singur operand este calculata imediat si rezultatul este stocat in registrul X si afisat pe display, fara a afecta registrul Y.

  Exemplu: 5! = 120

  Enter	Press	Display
  5	[2ndF] [x!]	120.

  Exemplu: 10! = 3628800

  Enter	Press	Display
  10	[2ndF] [x!]	3628800.

  Exemplu: 13! = 6227020800

  Enter	Press	Display
  13	[2ndF] [x!]	6227020800

  Pentru n > 13 n! devine prea mare si avand mai mult de 10 cifre nu poate sa mai fie afisat in virgula mobila. Afisarea se face in notatie stiintifica:

  Exemplu: 14! = 87178291200

  Enter	Press	Display
  14	[2ndF] [x!]	8.7178291 10

  In acest caz, avand in vedere ca in memorie numarul este reprezentat pe 12 cifre, putem sa obtinem, si ultimile doua cifre scazand din rezultat 8⋅10¹⁰:

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  14	[2ndF] [x!] [−]	8.7178291 10
  8	[EXP]	8.
  10	[=]	7178291200

  Deci 14! = 87178291200

  Similar putem obtine 15! = 1307674368000

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  15	[2ndF] [x!] [−]	1.3076743 12
  1.3	[EXP]	1.3
  12	[=]	7674368000.

  Deci 15! = 1307674368000, iarasi am obtinut rezultatul corect.

  Incepand insa de la 18! = 6402373705728000 (13 cifre semnificative) nu vom mai putea obtine toate cifrele factorialului nici macar in reprezentarea interna, incepand sa se manifeste o oarecare scadere a preciziei.

  Cel mai mare numar pentru care se poate calcula factorialul cu aceasta functie este n=69.

  59! =
  171122452428 141311372468 338881272839 092270544893 520369393648 040923257279 754140647424 000000000000 000

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  69	[2ndF] [x!] [−]	1.7112245 80
  1.711	[EXP]	1.711
  98	[=]	2.2452412 94

  Deci din cele 99 de cifre ale lui 69! avem primele 10 cifre (cele mai semnificative), toate corecte si ultimele doua nu: 59! = 1.71122452412⋅10⁹⁸

  La incercarea de a calcula 70! =
  119785716699 698917960727 837216890987 364589381425 464258575553 628646280095 827898453196 800000000000 00000
  calculatorul va semnala eroare deoarece rezultatul depaseste valoarea maxima admisa 9.9999999⋅10⁹⁹ si nu mai poate fi afisat pe display nici in notatie stiintifica exponentul avand 3 cifre.

  Enter	Press	Display
  70	[2ndF] [x!]	E          0.

  Putem calcula valoarea aproximativa a factorialului unor numere mari folosind formula (aproximatia) lui Stirling:

  

  70! ≈ &radic(2π⋅70)⋅(7 ÷ e)⁷⁰⋅10⁷⁰ Calculam doar &radic(2π⋅70)⋅(7 ÷ e)⁷⁰ pentru ca rezultatul sa fie mic.

  Enter	Press	Display
  	[ON/C] [(]	0.
  2	[×] [2ndF] [π] [×]	6.2831855307
  70	[)] [√] [×] [(]	0.
  7	[÷]	7.
  1	[2ndF] [ex][)][2ndF][xy]	2.575156088
  70	[=]	1.196432005 30

  deci 70! ≈ 1.196432⋅10^{(30 + 70)} = 1.196432005⋅ 10⁽¹⁰⁰⁾

  Am reusit sa determin exact primele trei cifre ale lui 70! Pentru unele calcule este o aproximatie satisfacatoare.

  O aproximatie mai buna este data de formula:

  

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  2	[×] [2ndF] [π] [×]	6.283185307
  69	[X→M][=] [√] [×][(] [MR][÷] [1][2ndF] [ex][)][yx] [MR][×]	1.7091591 98
  	[(]	0
  1	[+]	1.
  12	[2ndF][1/x][÷][MR] [)]	1.00120773
  	[=]	1.7112233 98

  daca aplicand doar formula lui Stirling am obtinut numai trei cifre exacte 69! ≈ 1.71e98, aplicand a doua formula am obtinut 6 cifre exacte 69! ≈ 1.71122e98

  Sa aplicam aceeasi formula pentru a calcula:

  256! =
  857817775342 842654119082 271681232625 157781520279 485619859655
  650377269452 553147589377 440291360451 408450375885 342336584306
  157196834693 696475322289 288497426025 679637332563 368786442675
  207626794560 187968867971 521143307702 077526646451 464709187326
  100832876325 702818980773 671781454170 250523018608 495319068138
  257481070252 817559459476 987034665712 738139286205 234756808218
  860701203611 083152093501 947437109101 726968262861 606263662435
  022840944191 408424615936 000000000000 000000000000 000000000000
  000000000000 000000000000 000

  256! ≈ &radic(2π⋅256)⋅(2.56 ÷ e)²⁵⁶⋅10⁵¹² (1+1/12/256).

  Calculam doar &radic(2π⋅256)⋅(2.56 ÷ e)²⁵⁶(1+1/12/256) pentru ca rezultatul sa fie mic:

  112

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  2	[×] [2ndF] [π] [×]	6.2831855307
  256	[X→M][=] [√] [×] [(]	0.
  2.56	[÷]	2.56
  1	[2ndF] [ex][)][yx][MR] [×][SCI]	8.5753858 -06
  	[(]	0.
  	[+]	1.
  	[2ndF][1/x][÷][MR][)]	1.000325521
  	[=][SCI]	8.5781773 -06

  Deci 256! ≈ 8.5781773 -06⋅10^(-6+512) = 8.5781773 ⋅10⁵⁰⁶

  Am reusit sa determin exact primele 7 cifre ale factorialului. Cu formula lui Stirling ramaneam la 3 cifre corecte: 8.5753858⋅10⁵⁰⁶

• Permutari

  Prin permutari de n elemente, notat P_n, se intelege numarul de multimi ordonate (cu elementele dispuse intr-o anumita ordine) formate cu toate cele n elemente ale unei multimi date.

  Exemplu: Numerele cu trei cifre distincte ce se pot forma folosind cifrele din multimea {1,2,3} sunt 6: 123, 132, 213, 231,312, 321. Numerele s-au obtinut prin permutarea celor 3 cifre.

  Se demonstreaza ca:

  P_n = n!

  Exemplu:La un joc de poker un jucator a primit urmatoarele carti: K♠, K♣, K♥, K♦ si A♣
  In cate feluri poate jucatorul aranja cele 5 carti cand le tine in mana?

  R: P_n = 5! = 120 feluri diferite.

  Enter	Press	Display
  5	[2ndF] [x!]	120.

  Exemplu: Avand un pachet de 13 carti de joc de aceeasi culoare (A♣, K♣ Q♣, J♣, 10♣, 9♣ 8♣, 7♣, 6♣ 5♣, 4♣, 3♣ si 2♣). Cate variante de aranjare a acestora exista?

  R: P₁₃ = 6,227,020,800 = sase miliarde doua sute douazeci si sapte de milioane doua zeci de mii opt sute de variante.

  Enter	Press	Display
  13	[2ndF] [x!]	6227020800.

• Aranjamente

  Prin aranjamente de n elemente luate cate k, notate in cu A_n^k, se intelege numarul de submultimi ordonate formate cu k elemente din cele n elemente ale unei multimi date (k ≤ n ).

  Exemplu: Avand date o multime de 4 cifre distincte {1, 2, 3,4}, cate numere cu doua cifre se pot forma cu acestea?

  R: Pentru obtinerea numerelor se fixeaza pe rand cate o cifra si se formeaza cu fiecare din celalalte trei cifre ramase numere cu doua cifre distincte.

  12, 13, 14, 21, 23, 24, 31, 32, 34, 41, 42, 43

  Se demonstreaza ca:

  A_n^k = n⋅(n − 1)⋅(n − 2) ...(n − k + 1) = ^n! / _{(n − k)!}

  Putem calcula A₄² = ^4! / _{(4 − 2)!} = ^4! / _2! = ^4! / ₂ = 12

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  4	[2ndF] [x!] [÷]	24
  2	[=]	12.

  Exemplu: Am un pachet de 13 carti de joc si 3 jucatori. Daca fiecare jucator trage cate o carte din cele 13, cate variante sunt posibile?

  R: A₁₃³ = ^13! / _{(13 − 3)!} = 1716 variante

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  13	[X→M][2ndF] [x!] [÷][(] [MR] [−]	13.
  3	[)] [2ndF] [x!] [=]	1716.

• Combinari

  Prin combinari de n obiecte luate cate k obiecte , notat C_n^k, se intelege numarul submultimilor cu k elemente din cele n elemente ale unei multimi date (k ≤ n).

  Se demonstreaza ca:

  C_n^k = A_n^k / P_k = ^n! / _{[k! ⋅ (n − k)!]}

  Exemplu: Cate combinatii pot fi formate pe un lacatel cu cifru de trei cifre?

  R: Numarul de cifre pe un disc al cifrului este 10 {0_p, 1_p, ... 9_p}, , p=1,2,3.

  Deci multimea de cifre posibile are 3×10 = 30 cifre:

  {0₁, 1₁, ... 9₁, 0₂, 1₂, ... 9₂, 0₃, 1₃, ... 9₃}.

  Numarul de combinatii de trei elemente ce se pot forma cu elementele unei multimi de 30 de elemete este C₃₀³. In cazul lacatelului nu toate aceste combinatii sunt posibile, fiind valide numai combinatiile de trei cifre in care fiecare cifra apartine unui alt disc al cifrului. Combinatii de genul {A_p,B_p, C_p} in care toate cifrele apartin aceluiasi disc si {A_p,B_p, C_q} in care doua cifre apartin aceluiasi disc nu sunt permise. Cate astfel de combinatii sunt?

  Pentru fiecare disc avem C₁₀³ combinatii de trei cifre si C₁₀² combinatii de 2 cifre care pot fi combinate cu 20 de cifre de pe celalalte doua discuri. Deci pentru fiecare disc sunt C₁₀³ + 20 × C₁₀² combinatii invalide.

  Rezulta ca numarul de combinatii valide ce pot fi formate pe cele trei discuri este:

  C₃₀³ - 3 × ( C₁₀³ + 20 × C₁₀²) = 1000 combinatii.

  Enter	Press	Display
  	[ON/C]	0.
  30	[X→M][2ndF] [x!] [÷]	2.6525285 32
  3	[2ndF] [x!][÷][(] [MR] [−]	30.
  3	[)] [2ndF] [x!] [=] [X→M]	4060.
  10	[2ndF] [x!] [÷]	3628800.
  3	[2ndF] [x!] [÷] [(]	0.
  10	[−]	10.
  3	[)][2ndF] [x!] [+]	120.
  10	[2ndF] [x!] [÷]	3628800.
  2	[÷] [(]	0.
  10	[−]	10.
  2	[)][2ndF] [x!] [×]	45.
  20	[=][×]	1020.
  3	[+/-][=][M+][MR]	1000.

Programarea lui Citizen SRP-265 este foarte primitiva, constand practic in inregistrarea in memoria program de 40 de bytes (octeti) a secventei de comenzi necesare calculului unei formule.

Nu exista instructiuni de selectie, ciclare, apel subrutine sau de salt neconditionat/conditionat, fluxul de calcul fiind linear.

Calculatorul 'invata' operatiile ce trebuie sa le execute pentru a calcula formula in modul PGM (programare).

Intrarea in modul programare se face apasand tastele [2ndF][PGM]. Pe display este afisat simbolul PGM.

In modul programare se introduc comenzile ca si in modul normal de lucru efectuandu-se calculul formulei pentru un set de date. Singura diferenta este la introducerea datelor. Inainte sa se introduca data propriuzisa se apasa tastele [2ndF][[x]] ceea ce la executie va determina suspendarea rularii programului calculatorul afisand numarul de ordine a variabilei a carei valoare trebuie introdusa incadrat de paranteze drepte [N] si asteptand introducerea valorii acesteia. Dupa introducerea valorii se va apasa din nou tasta [RUN] ceea ce va determina reluarea executriei programului din punctul in care a fost suspendat.

Dupa apsarea tastelor [2ndF][[x]] se introduce o valoare a primului set de date si se continua introducerea comenzilor. Calculatorul va memora comenzile introduse in memoria program. Fiecare comanda are asociat un cod numeric unic care este memorat in memoria program ocupand un byte de memorie. Capacitatea memoriei program este de 40 de bytes permitand memorarea a maximum 40 de pasi de program (comenzi). Daca se depaseste aceasta capacitate pe display este afisat simbolul E (Eroare).

Urmatorul program calculeaza suma 100000000+200000000+300000000+400000000 si ocupa toti cei 40 de bytes ai memoriei program. Se observa ca fiecare cifra introdusa ocupa un byte ca si operatia + sau =.

Daca in loc de 400000000 s-ar fi tastat 1400000000, s-ar fi ocupat intreaga memorie program inainte de apasarea tastei = ( a 41 comanda) ceea ce ar fi dus la afisarea simbolului E (Eroare). Recuperarea dupa eroare se face apasand tasta [ON/C].

Iesirea din modul programare (PGM) se face tastand din nou [2ndF][PGM]. Simbolul PGM dispare de pe display.

Lansarea in executie a programului se face apasand tasta [RUN]. Rularea programului este suspendata de fiecare data cand se executa o instructiune [2ndF][[x]] asteaptandu-se introducerea valorii pentru variabila al carui numar de ordine este afisat incadrat de paranteze drepte ([N]). Dupa introducerea valorii pentru variabila respectiva, se reia excutia programului apasand din nou tasta [RUN].

Daca pe parcursul rularii programului sunt afisate rezultate intermediare, pentru citirea acestora executia programului trebuie suspendata. Acest lucru se face prin introducerea in program a comenzii [2ndF][HALT]. Executia acestei comenzi suspenda rularea programului permitand citirea valorii curente din registrul X afisate pe display. Reluarea executiei programului se face apasand din nou tasta [RUN].

Rularea programului se termina la executia ultimei comenzi a progrmului. Programul poate fi rulat din nou, de la capat pentru un alt set de date, apsand din nou tasta [RUN].

Memoria program este nevolatila. Programul stocat in memorie se pastreaza si pe perioada cat calculatorul este oprit.

Cand se intra in modul programare PGM (tastand [2ndF][PGM]) memoria program este reinitializata, programul introdus anterior fiind sters in mod automat.

De exemplu daca vrem sa calculam aria unui triunghi cu laturile a=3, b=4 si c=5 folosind formula lui Heron: √[p(p-a)(p-b)(p-c)]; p= (a+b+c)/2 vom parcurge urmatorii pasi:

Daca vrem sa calculam aria unor triunghiuri avand alte dimensiuni ale laturilor intreaga secventa de calcul trebuie reluata. Cu Citizen SRP-265 putem insa sa evitam acest lucru scriind un program de calcul al ariei folosind formula lui Heron. Programul poate fi executat de cate ori este nevoie introducand la fiecare rulare alte dimensiuni ale laturilor triunghiului.

Pentru aceasta se tasteaza:

Exemplu: Care este valoarea totala a unui depozit bancar de x = 5000 € cu capitalizarea dobanzii dupa z=7 ani daca dobanda anuala este y=6%?
Dar a unui depozit de x = 1000 €, dupa z=5 ani la o dobanda y = 10%?;

R : total = x⋅( 1 + y )^z

total₁ = 5000 ⋅( 1 + 6% )⁷ = 7518.151295 €

total₂ = 1000 ⋅( 1 + 10% )⁵ = 1610.51 €

Exemplu:

Care este valoarea rezistentelor echivalente R₄, R₅, R₆ pentru R₁ = 12[Ω], R₂ = 47[Ω], R₃ = 82[Ω]?
Dar pentru R₁ = 10[Ω], R₂ = 20[Ω], R₃ = 30[Ω]

R :

a. R₄ = 12[Ω]
R₅ = 47[Ω]
R₆ = 82[Ω]

a. R₄ = 12[Ω]
R₅ = 47[Ω]
R₆ = 82[Ω]