CALCULATOARE STIINTIFICE

CALCULATOARE STIINTIFICE

Utilizarea Calculatoarelor Stiintifice

In prima jumatate a secolului XX lumea stiintifica si tehnica a fost dominata de rigla de calcul. Toti inginerii foloseau rigle de calcul. Primele nave cosmice si reactoare nucleare au fost proiectate cu ajutorul riglei de calcul. Paradoxal, tot cu ajutorul riglei de calcul a fost proiectat si primul calculator stiintific "de buzunar" (era 'gandit' sa incapa in buzunarul dela piept) a carui aparitie a determinat disparitia riglei de calcul. Acesta a fost produs initial de William Hewlett doar pentru uz intern, pentru a fi folosit de inginerii companiei in locul riglelor de calcul. La 1 Februarie 1972 compania Hewlett Packard l-a lansat si pe piata la pretul de 395$ . Calculatorul avea indicativul HP-35 (provenind de la numarul de taste cu care este prevazut) fiind primul calculator de buzunar capabil sa calculeze functii transcendente (SIN, COS, TAN, LN, LOG si inversele acestora).

hp-35 (23K)

hp35-board (58K)

Bazat pe sase circuite integrate MOS LSI acesta e echipat cu un afisaj cu LED-uri si alimentat cu acumulatoare NiCad sau de la un alimentator AC/DC de 5W.

Cele trei circuite integrate rotunde din mijlocul placii sunt memoriile ROM ale procesorului HP-35.

Probabil ca stiti ca o expresie aritmetica poate fi scrisa in mai multe feluri. Cea mai uzuala forma de scriere este cea folosita in algebra - asa numita forma infixa (sau algebrica) in care o operatie binara ⊕ intre doi operanzi X si Y se scrie X ⊕ Y.

Un alt mod de scriere a operatiei este forma prefixata (sau Poloneza): ⊕ X Y

Un alt treilea mod de scriere a operatiei este forma postfixata (numita si notatia poloneza inversa sau RPN - abrevierea de la Reverse Polish Notation in limba engleza): X Y ⊕

Folosind aceasta notatie o expresie in notatie algebrica:

A × ( B + C ) ÷ D

care in cuvinte, dupa o scurta pauza de gandire pentru a stabili in ce ordine se vor efectua calculele (intai operatiile din paranteze apoi restul) s-ar exprima astfel:

"Aduna intai B cu C, inmulteste rezultatul cu A si apoi imparte noul rezultat la D. "

In forma postfixa aceiasi expresie se scrie:

B C + A × D ÷

Pentru cineva neobisnuit cu notatia poloneza inversa, expresia arata ciudat scrisa in aceasta forma dar daca incercam sa o transpunem in cuvinte obtinem foarte usor:

"Aduna B cu C, inmulteste rezulatul cu A si imparte la D."

A rezultat acelasi lucru ca si in cazul transpunerii expresiei algebrice in cuvinte , doar ca in aceasta forma este mult mai usor de 'tradus' decat din forma algebrica deoarece operatiile se executa imediat pe masura ce le citim, in aceiasi ordine in care ele apar in expresie - intai adunarea apoi inmultirea apoi impartirea.

In cazul expresiei in notatie algebrica, ordinea efectuarii operatiilor este diferita de ordinea in care ele apar in expresie. Pentru a determina ordinea in care se efectueaza operatiile trebuie sa aplicam niste reguli de ierarhizare a operatiilor (invatate la scoala).

Exista diferite arhitecturi de calculatoare unele avand instructiuni in forma infixa, altele in forma postfixa iar altele in forma prefixa.

De exemplu procesoarele din computere folosesc fara exceptie forma prefixa - Poloneza ( ⊕ X Y) o instructiune constand din codul operatiei urmat de unul sau doi operanzi.

Texas Instruments - cel mai important concurent al HP pe piata calculatoarelor stiintifice - a optat in procesoarele sale pentru forma algebrica (infixa X ⊕ Y) cu care utilizatorii sunt obisnuiti din scoala.

Hewlett Packard a adoptat pentru calculatoarele sale forma postfixa (RPN) deoarece la evaluarea unei expresii in aceasta forma (X Y ⊕) operatiile se executa in ordinea in care apar, nefiind nevoie de a aplica reguli pentru a stabili ordinea in care se vor executa operatiile. Ca urmare procesoarele RPN sunt mai simple, au mai putine componente (au arhitectura bazata pe o stiva operationala circulara formata din patru registri X, Y, Z si T, continutul registrului X fiind afisat pe display.

Operational_stack (74K)

Ca si celalalte modele de calculatoare HP 'nestiintifice' care l-au precedat HP-35 este si el un calculator RPN, motiv pentru care nu o sa gasiti pe el tasta [=] cu care sunteti obisnuiti sa terminati calculele cand folositi un calculator de uz general (cu patru operatii) cu care probabil sunteti obisnuiti.

Pe multi primul contact cu un calculator RPN ii confuzeaza din cauza lipsei acestei taste. In schimb, calculatoarele RPN au prevazuta tasta [ENTER] care finalizeaza introducerea unei valori in registrul X si determina copierea ei si in registrul Y. Stiva este 'impinsa' in sus, vechiul continut al lui Y fiind copiat in registrul Z iar cel al registrului Z in T.

Continutul lui T se pierde.

La apasarea tastei unei operatii binare aceasta se aplica valorilor din X si Y efectuandu-se operatia X ⊕ Y. Rezultatul este stocat in X (aparand astfel si pe afisaj). In acelasi timp, continutul registrului Z se copiaza in Y iar al lui T in Z. In registrul T se inscrie valoarea 0

In plus stiva poate fi 'rotita' apasand tasta [R↓], Z fiind copiat in T, T in Y, Y in X iar X in Z

Apasarea tastei [x⇔y] determina interschimbarea continutului registrilor X si Y.

Pe langa registrii X,Y,Z si T ai stivei, HP-35 mai avre un registru S folosit ca memorie independenta pentru stocarea rezultatelor intermediare

Memorarea valorii continute in registrul X in S se face apasand tasta [STO] iar apasarea tastei [RCL] determina readucerea ei din S in X, stiva fiind impinsa in sus (S → X → Y → Z → T. Continutul lui T se pierde.)

Odata inteles acest mecanism simplu, utilizarea unui calculator RPN devine extrem de usoara, asa cum o sa va arat mai jos, mai usoara chiar decat cea a unui calculator de uz general.

HP-35 permite efectuarea tuturor operatiilor posibile folosind o rigla de calcul, dar rezultatele obtinute au o precizie de zece cifre semnificative (riglele de calcul au o precizie de numai 3 cifre semnificative). Daca pentru a calcula cantitatea de ciment necesara umplerii unei gropi cu diametrul 357 cm si adanca de 425 cm precizia oferita de rigla de calcul este suficienta, in cazul calculului traiectoriei unui modul selenar s-ar putea sa nu fie. In plus, HP-35 scuteste utilizatorul de efortul de a dimensiona in gand rezultatul, punctul zecimal fiind pozitionat automat

In cazul riglei de calcul stabilirea ordinului de marime al rezultatului - pozitia punctului zecimal - era in sarcina utilizatorului.

Astfel in cazul gropii din exemplul de mai sus, volumul acesteia in m³ este dat de expresia:

(3.14×3.57²÷4)×4.25

Evaluand expresia de mai sus cu ajutorul riglei de calcul, se citeste sub cursor rezultatul 4.26:

SRVolume (37K)

Nu se stie insa daca este vorba chiar de valoarea 4.26, sau de 0.426, 42.6 sau de 426... Pozitia punctului zecimal depinde de dimensiunea operanzilor. Astfel utilizatorul trebuie sa pozitioneze punctul stabilind in gand ordinul de marime al rezultatului (unitati/zeci/sute mii/zecimi sutimi/ etc.) prin inmultirea valorilor aproximative ale termenilor expresie ca de exemplu:

(3×4×4÷4)×4=3×16=48 .

Prin aceast calcul foarte aproximativ, utilizatorul nu urmareste sa afle cat este rezultatul final ci doar ordinul de marime al acestuia - in acest caz rezultatul este de ordinul zecilor.

Deci este vorba de 42.6 m³. Efectuand calculele cu emulatorul lui HP-35 prin introducerea secventei:

[π] 3.57 [ENTER] [×] [×] 4 [÷] 4.25 [×]

se obtine foarte rapid si fara batai de cap valoarea:

HP35Volume (14K)

valoare pe care desigur o rotunjim imediat la 42,5 m³.

HP-35 a fost produs in patru versiuni sucesive:

	Aceasta este cea de a doua versiune a lui HP-35 (dati click pentru a mari imaginea).
	Aceasta este cea de a treia versiune a lui HP-35 (dati click pentru a mari imaginea). Difera de versiunea anterioara doar prin inscriptia de pe marginea de jos a carcasei ('HEWLETT PACKARD 35' in loc de 'HEWLETT PACKARD')
	Aceasta este cea de a patra versiune a lui HP-35 (dati click pentru a mari imaginea). Spre deosebire de versiunile anterioare are numele functiilor inscriptionate pe taste nu imprimate deasupra acestora.

HP-35 fost produs pana in 1975 fiind urmat de modelele imbunatatite HP-45, HP-65 si HP55 (o varianta simplificata, mai ieftina, a lui HP-65).

In cazul acestora prima cifra a indicativului nu era legata de numarul de taste ci arata faptul ca este vorba de o noua versiune a lui HP-35 cu imbunatatiri majore.

Astfel HP-45, lansat de 1 Mai in 1973, cu numele de cod Wizard, avea mai multe functii decat HP-35, unele taste avand asociate cate doua functii. Selectia celei de a doua functii facandu-se apasarea unei taste SHIFT galbene. HP-45 a fost primul calculator stiintific avand o astfel de tasta numita ulterior la unele calculatoare 'SHIFT' iar la altele '2ndF'.

Introdus la 1 Ianuarie 1974, cu numele de cod Superstar HP-65 avea la acelasi numar de butoane mai multe functii decat HP-45, (ceea ce a necesitat prevederea a doua taste SHIFT - una galbena inscriptionata cu litera 'f' si una albastra, inscriptionata cu litera 'g').

HP-65 a fost primul calculator stiintific programabil, avand incorporat si un cititor de carduri magnetice pentru salvarea programelor si datelor.

Pus pe piata la pretul de 795$, HP-65 a fost cel mai scump calculator stiintific vandut vreodata. Astronautii misiunilor Apollo au fost dotati cu acest calculator ca rezerva in cazul in care computerul de navigatie s-ar defecta.

In una din misiunile Apollo, HP-65 chiar a fi folosit la calculul manevrelor de corectie a cursului la rendezvous-ul dintre nava Statelor Unite, Apollo si cea ruseasca - Soiuz.

Lansat pe piata un an mai tarziu, la 1 Ianuarie 1975, sub numele de cod Merlin, si la pretul de 395$, HP-55 se dorea a fi o alternativa mai accesibila a lui HP 65. HP-55 era tot programabil dar nu era prevazut cu cititor de carduri magnetice incorporat si avea mai pasi de programare si functii decat HP-65.

Era prevazut cu un cronometru electronic ale carui valori pot fi stocate in registrii de memorie, fiind unicul calculator cu o astfel de facilitate.

La 1 Iulie 1979 Hewlett Packard a pus in vanzare sub numele de cod Silverbird primul sau calculator stiintific programabil cu display pe cristale lichide (LCD) - HP41C. Pretul era de 295$. Avand un afisaj LCD, consumul era mult mai mic permitand astfel folosirea pentru alimentare a bateriilor obisnuite in locul celor reincarcabile.

De asemenea afisajul LCD putea afisa caractere ceea ce a permis ca in calculator sa se poata introducesi prelucra informatie simbolica - siruri de caractere. Permitea de asemenea atasarea de module RAM cu librarii de programe. Pentru acest motiv si datorita functiilor de programare avansate, desi a fost initial prezentat drept calculator, la scurt timp a fost 'avansat' la rangul de computer.

HP-41C s-a bucurat de un mare succes fiind vandut in peste un milion si jumatate de exemplare.

Circa un an si jumatate mai tarziu - la 15 Decembrie 1980, a aparut un model imbunatatit al sau - HP-41CV ,V provinind de la cifra romana V - 5. Cifra V indica faptul ca HP-41CV are de cinci ori mai multa memorie decat predecesorul sau, costand doar cu 30$ mai mult (325$).

La 1 Octombrie 1983 HP41CV a fost inlocuit cu HP41CX care pe langa alte imbunatatiri majore cum ar fi adaugarea unor functii aritmetice pentru data si timp avea chiar si un editor de text. Lansat sub numele de cod Honeynut si pus pe piata la pretul de 325$, HP-41 a fost produs pana in 1990, (mai mult de 11 ani de la lansarea primului HP41C!)


HP45	HP65	HP55	HP41C	HP41CV	HP41CX

Intre timp nici concurenta nu statea cu mainile in san. Cel mai puternic concurent al lui Hewlett Packard a fost si este Texas Instruments. Daca Intel a inventat si creat primul microprocesor, Texas Instruments este compania care a inventat microcontrollerul - computerul pe un singur chip - producand in 1971 si punand pe piata la un pret de 20$ primul astfel de circuit CMOS - TMS-100 si TMS1000. Spre deosebire de microprocesoare care incorporeaza doar registrii, unitatea aritmetica si logica ALU si circuitele de control si I/O cu magistralele catre circuitele externe de memorie si I/O ale unitatii centrale de procesare (CPU) a unui computer , microcontrollerele incorporeaza in acelasi circuit integrat toate componentele unui computer: procesorul (CPU), memoria RAM pentru date si ROM pentru programe stocate permanent(care implementeaza functiunile realizate pentru microcontroller), precum si circuitele de IO catre periferice cum ar fi de exemplu afisajul, tastatura, cititorul de cartele magnetice,imprimanta, etc.

Primul calculator stiintific produs de Texas Instruments la jumatatea lui 1975 a fost SR-16. Indicativul SR provine de la 'Slide Rule' - rigla de calcul in limba engleza.

Vandut la un pret de 99.95$ acesta avea la baza microcontrollerul TMS1000 produs in 1974, avand o memorie ROM de 1024×8B si 64×4B RAM de date. Pretul lui SR-16 era de 99.95$

TMS1000 (10K)

Spre deosebire de HP ale carui calculatoare erau RPN, calculatoarele TI evaluau expresiile in notatie infixa. SR-16 nu prevedea doar functiile log, ln x, e^x, 10^x, y^x, √x si 1/x, functiile trigonometrice fiind omise. De aemenea nu erau prevazute operatii cu paranteze, unele expresii necesitand stocarea rezultatului intermediar in registrul de memorie independenta prevazut de SR-16.

Mai rau, ordinea efectuarii operatiilor nu era nici ea conforma regulilor din algebra - intai efectuandu-se operatiile aditive ( +, - ) si apoi cele multiplicative ( × ÷ ). La SR-16 operatiile se efectuau dupa regulile de la calculatoarele de uz general (cele cu patru operatii) sau de business la care ori de cate se apasa o tasta de operatie se evalueaza intai rezultatul operatiei precedente si apoi se executa si operatia curenta.

generalcalc (106K)

La toate calculatoarele de uz general din fotografia de mai sus, apasand secventa de taste 1 [+] 2 [×] 3 [=] se obtine rezultatul 9, si nu 7 asa cum ne-am fi asteptat daca s-ar fi aplicat prioritatea operatiilor conform regulilor din algebra - intai inmultirea 2 × 3 = 6 si apoi 1 + 6 = 7. Apasand secventa de taste indicata s-a calculat de fapt expresia algebrica (1 + 2)× 3 si nu 1 + ( 2 × 3 ):

Enter	Press	Display
1	+	1
2	[×]	3
3	[=]	9

Similar 2 + 3×5 = 25:

Enter	Press	Display
2	+	2
3	[×]	3
5	[=]	25

Aceasta precedenta a operatiilor ( de fapt lipsa unei precedente a operatiilor) s-a pastrat pana astazi la calculatoarele de uz general deoarece este acceptabila in cazul calculelor cu care ne confruntam in viata de zi cu zi (in hipermarket, la restaurant la verificarea notei de plata, la verificarea fluturasului de salariu sau la calculul declaratiei de venit) si in calcule de natura contabila unde se sumeaza de obicei siruri lungi de numere iar rezultatul final se inmulteste eventual cu un coeficient (taxa, TVA, etc.).

In cazul calculatoarelor stiintifice folosite pentru a calcula formule (unele lungi) avantajul devine dezavantaj, o astfel de precedenta a operatiilor poate duce la confuzii. Elocvent in acest sens este un exemplu de calcul pe care l-am gasit chiar la pagina 12 a manualuli de utilizare a lui SR-16:

exampleSR16 (22K)

In acest caz chiar un inginer TI a cazut victima aceistei deficiente a lui SR-16. Problema consta in faptul ca ( -5.2 - 3 ) × 4 + 55.2 ÷ 4 = -19 si nu 5.6 cum pretinde stimabilul. El de fapt a calculat expresia ( ( -5.2 - 3 ) × 4 + 55.2 ) ÷ 4 a carei valoare intr-adevar este 5.6.

Chestiunea este ca SR-16 nu poate evalua o expresie ca cea din exemplu 'dintr-o bucata', fara a memora rezultate intermediare.

Din fericire, pentru astfel de situatii, ca si fratii sai mai mici cu patru operatii, SR-16 e prevazut cu un registru de memorie independenta in care se poate stoca rezultatul intermediar apasand tasta STO.

Secventa corecta de programare a lui SR-16 pentru calculul acestei expresii este:

Enter	Press	Display
5.2	[±] [−]	-5.2
3	[×]	-8.2
4	[=] [STO]	-32.8
55.2	[÷]	55.2
4	[=]	13.8
	[Σ][RCL]	-19

HP a sesizat aceasta slabiciune a rivalului SR-16 (si a altor calculatoare algebrice) si pentru a justifica suprematia calculatoarelor RPN fata de cele algebrice a venit cu problema calculului numarului Mach. Expresia propusa spre calcul de catre HP era:

Mach-Formula1 (11K)

Sau asa cum apare in manualul de HP-85:

Mach-Formula2 (15K)

Cu un calculator de genul lui SR-16 calculul unei astfel de expresii dintr-o bucata, intr-o inlantuire de operatii este practic imposibil. In schimb cu un calculator RPN lucrurile sunt simple. De exemplu folosind un HP-55 secventa de operatii este:

Enter	Press	Display
350	[ENTER]	3.50 02
661.5	[÷] [x²]	0.279947370
.2	[×]	0.055989474
1	[+]	1.055989474
3.5	[y^x]	1.210064617
1	[-]	0.210064617
6.875	[EEX] [CHS]	6.875 00
6	[ENTER] [R↓]	0.000006875
25500	[×]	0.175312500
1	[-] [CHS]	0.824687500
5.2656	[CHS] [y^x] [×]	0.579614684
1	[+]	1.579614684
.286	[y^x]	1.139687100
1	[-]	0.139687100
5	[×] [f] [√x]	0.835724536

HP-55MachProblem (14K)

Folosind un HP-45 secventa de operatii este un pic diferita din cauza functiei [y^x] mapata diferit la tastatura lui HP-45 si care necesita apasarea tastei SHIFT:

Enter	Press	Display
350	[ENTER]	3.50 02
661.5	[÷] [x²]	0.279947370
.2	[×]	0.055989474
1	[+]	1.055989474
3.5	[SHIFT] [y^x]	1.210064617
1	[-]	0.210064617
6.875	[EEX] [CHS]	6.875 -00
6	[ENTER] [R↓]	0.000006875
25500	[×]	0.175312500
1	[-] [CHS]	0.824687500
5.2656	[CHS] [SHIFT] [y^x] [×]	0.579614684
1	[+]	1.579614684
.286	[SHIFT] [y^x]	1.139687100
1	[-]	0.139687100
5	[×] [SHIFT] [√x]	0.835724536

HP-45MachProblem (10K)

Folosind un HP-35 secventa de operatii este un pic diferita din cauza lipsei functiei de ridicare la patrat [x²] si a faptului ca folosesc functia [x^y] a lui HP-35 in loc de [y^x] a lui HP-45 si HP-55. Puteti verifica calculele cu emulatorul lui HP-35 introducand secventa de mai jos:

Enter	Press	Display
350	[ENTER]	3.50 02
661.5	[÷] [ENTER] [×]	0.279947370
.2	[×]	0.055989474
1	[+]	1.055989474
3.5	[x⇔y] [x^y]	1.210064617
1	[-]	0.210064617
6.875	[EEX] [CHS]	6.875 -00
6	[ENTER] [R↓]	0.000006875
25500	[×]	0.175312500
1	[-] [CHS]	0.824687500
5.2656	[CHS] [x⇔y] [x^y] [×]	0.579614684
1	[+]	1.579614684
.286	[x⇔y] [x^y]	1.139687100
1	[-]	0.139687100
5	[×] [√x]	0.835724533

HP-35MachProblem (11K)

Va las pe voi sa incercati sa calculati aceasta expresie cu un calculator de uz general.

In anul urmator 1976, TI a mai pus pe piata calculatoarele SR-50, SR-50A, SR-51A - variante imbunatatite/imbogatite dar si mai scumpe ale lui SR-16. Astfel SR-50 ($109.50) adauga functiilor lui SR-16 functiile trigonometrice sin, cos, tan si inversele acestora, functiile hiperbolice sh, ch, th si inversele acestora, mod de lucru in grade sexagesimale si radiani, ^x√y si x!(calculul factorialului). Destinat pietei de high-end SR-51A ($224.95) adauga acestor functii si functii statistice (medie, deviatia standard, generare de numere aleatoare). In acelasi timp, in toamna lui 1975 TI a produs primul sau calculator stiintific programabil - SR-52(395$). Avand dimensiunile de 6.5" × 3.2" ×, SR-52 era un calculator de buzunar urias fiind cel mai gros (4.6 cm) calculator de buzunar produs vreodata.

SR-52 a fost urmat la cateva luni de varianta sa simplificata SR56 ($179.95), memoria fiind redusa la jumatate (un chip in loc de doua) lungimea programului reducandu-se de la 224 la 1000 de pasi. Carcasa lui SR-56 era aceeasi cu cea a lui SR51A.

Dezavantajele lui SR-16 au fost corectate in SR-40 - urmatorul calculator stiintific lansat de Texas Instruments la mijlocul anului 1976.

Destinat pietei de low-end SR-40 cu cele 48 de functii ale sale este un calculator extrem de simplu oferind doar functiile de baza ale unui calculator stiintific. Nu are prevazute nici macar functii statistice sau de conversie. Doar strictul necesar.


SR-50	SR-50A	SR-51	SR-51A	SR-52	SR-56	SR-56P	SR-40

Printre cele 48 de functii ale sale SR-40 prevedea functiile 1/x, y^x, √x, log, 10^x, ln, e^x, sin, cos, tan si inversele acestora accesibile prin apasarea tastei INV ([INV][sin] pt. arcsin, [INV][cos] pt. arccos si [INV][tan] pt. arctan).

SR-40 mai prevedea o tasta [DRG] permitand selectia modului de lucrul cu grade sexagesimale, centesimale, si radiani, o tasta[π] care apasata inscria numarul PI in registrul X, operatii cu constante, procente (tasta [%]), un registru de meorie independenta accesibila prin tastele [STO] (X→M) si [RCL] (M→X) si operatia de sumare in memoria independenta prin apasarea tastei [SUM] (adunarea continutului registrului X la continutul memoriei independente). Era prevazut si cu o tasta [EXC] care apasata determina interschimbarea continutul registrului X si al memoriei independente (X⇔M). Pretul sau era de 49,95$

Ca element de absoluta noutate la acea data, microcontrollerul sau implementeaza sistemul AOS™ - Algebraic Operation System (United States Patent 4208720) - inventat de Texas Instruments. AOS™ care permite introducerea secventelor de operatii matematice in aceeasi ordine in care acestea apar in expresiilor algebrice, avand prevazute in acest scop operatii cu paranteze si respectand precedenta algebrica de executie a operatiilor aritmetice - intai operatiile aditive (+,-) si apoi cele multiplicative ( ×,÷).

Odata cu introducerea sistemului AOS problema calculului cu ajutorul SR-40 sau a versiunii sale simplificate TI-30 a numarului Mach (0.835724535179) nu a mai fost asa de critica, calculul respectiv putand fi efectuat prin simpla tastare a expresiei aproape fara modificari (doar functia radical trebuia aplicata ultima, dupa efectuarea tuturor celorlalte calcule):

Enter	Press	Display
5	[×] [(] [(] [(] [(] [(]	5
1	[+]	1
.2	[×] [(]	0.2
350	[÷]	350
661.5	[)] [x²] [)] [y^x]	1.0559895
3.5	[-]	1.2100646
1	[)] [×] [(]	.21006462
1	[-]	1
6.875	[EE↓]	6.875 00
6	[±] [×]	6.875 -06
25500	[)] [y^x]	8.2469 -01
5.2656	[±] [)] [+]	5.7961 -01
1	[)] [y^x]	1.5796 00
.286	[)] [-]	1.1396841
1	[)] [=] [√x]	8.3572 -01

TI-30MachProblem (11K)

Este adevarat ca secventa de mai sus este mult mai lunga la un calculator AOS decat secventa de operatii la un calculator RPN (35 de operatii tastate comparat cu cele 23 de operatii introduse la calculul aceleiasi expresii folosind HP-55/HP-45 sau 26 pentru HP-35).

Acest lucru se datoreaza insa introducerii expresiei de calcul ca atare, presupunand tastarea unui numar mare de paranteze [(] si [)]. Daca insa optimizam un pic programul de calcul se poate reduce numarul de operatii la 25, comparabil cu numarul de 23 de operatii necesare calculului folosind HP-55/45 si mai mic decat la HP-35.

Enter	Press	Display
350	[÷]	350.
661.5	[=] [x²] [×]	.27994737
.2	[+]	.05598947
1	[=] [y^x]	1.05598947
3.5	[-]	1.2100646
1	[=] [÷] [(]	.2100646
1	[-]	1.
6.875	[EE↓] [±]	6.875 -00
6	[×]	6.875 -06
25500	[)] [y^x]	8.2469 -01
5.2656	[+]	5.7961 -01
1	[=] [y^x]	1.5796 00
.286	[-]	1.1397 00
1	[=] [×]	1.3969 -01
5	[=] [√x]	8.3572 -01

Lansat pe piata in acelasi an cu SR-40, din punct de vedere arhitectural TI-30 era identic cu SR-40, diferenta constand in inlocuirea bateriilor reincarcabile cu care era alimentat SR-40 cu o baterie de 9V alcalina neinclusa in produs sau de la un alimentator AC/DC de 9V, care de asemenea nu era inclus in produs. Obiectivul urmarit de aceasta ilocuire era micsorarea pretului. Prin eliminarea acumulatoarelor, desi avea o carcasa la fel de mare ca si SR-40, aceasta era aproape goala, calculatorului fiind realizat pe un singur chip amplasat sub afisajul cu LED-uri asa cum se vede in fotografiile de mai jos.

Factorul care a facut ca TI-30 sa devina cel mai mai popular si probabil cel mai vandut calculator stiintific al tuturor timpurilor a fost pretul.

X-TI-30 (14K)

XR-TI-30 (41K)

Pretul la furnizor al TI-30 era de 24,95$ , gurile rele afirmand ca indicativul TI-30 provenea de la pretul de desfacere care era de circa 30$. Poate ca astazi cand piata este invadata de clone chinezesti de calculatoare stiintifice cu sute de functii la preturi modice de circa 5$ sau chiar mai mici, acest pret de 30$ nu pare impresionant, ba chiar cam mare la cele cateva functii oferite, dar la acea data TI-30 era de 16 ori mai ieftin decat HP-55 - rivalul sau cel mai important, dar fiind mult mai ieftin si decat orice alt calculator stiintifice de pe piata, pretul acestora fiind fara exceptie de ordinul a catorva sute de dolari.

Semnificatia acestui pret este extrem de mare, el transformand calculatorul stiintific dintr-un instrument ingineresc costisitor, intr-unul la indemana studentilor si elevilor. TI-30 a permis companiei Texas Instruments sa patrunda cu calculatoarele sale stiintifice in universitati, fiind si astazi principalul furnizor de calculatoare stiintifice si grafice pentru invatamant, in special in Statele Unite.

Popularitatea lui TI-30 a fost atat de mare incat a reusit sa treaca chiar si diincolo de cortina de fier, in tarile blocului comunist, inclusiv in Romania. De altfel TI-30 a fost si primul meu calculator in anii studentiei. Cand am trecut in anul II (1977, exasperat de rigla de calcul ruseasca preluata de la tata cu care m-am chinuit in anul I pe la laboratoare, proiecte si teme de casa, i-am convins pe parinti sa-mi cumpere un calculator stiintific. M-am pricopsit cu un TI-30. A rezistat 4 ani, pana la sfarsitul facultatii, cand tasta 5 s-a defectat datorita uzurii (apasata o singura data, pe afisaj apareau cateva cifre 5 sucesive si daca nu eram atent rezultatele erau compromise).

In 1977 TI a lansat pe piata un nou model de calculator programabil - calculatoarele TI-57, TI-58 si legendarul TI-59.

TI-57 era modelul cel mai eftin, costand $79.95 si avea 8 memorii si 50 de pasi de program.

TI-58 costa 124.95$ si avea intre 0 si 60 de memorii si 480-0 pasi de programare.

TI-59 costa 299.95$ si avea intre 0 si 100 de memorii, si 960-160 de pasi de program


TI-57	TI-58	TI-58C	TI-59

Ca element de noutate, TI-58 si TI-59 permiteau atasarea unor module de memorie aditionale (Solid State Software Modules™ )cu o capacitate de 5000 de pasi de program, cu biblioteci de programe. Un modul continand Master Library - o biblioteca de de 25 de programe - era inclusa in produs. Alte module cu cu biblioteci de programe erau disponibile separat.

Marele dezavantaj al lui TI-58 - lipsa unei memorii continue sau a unui cititor de carduri magnetice a fost corectat in modelul TI-58C lansat pe piata in 1979. Aceasta s-a realizat prin utilizarea unui chip-set diferit de la Toshiba (cu memorii CMOS cu consum redus de putere)

TI si HP nu erau singurii jucatori pe piata calculatoarelor stiintifice. Astfel Commodore Intl. a produs la sfarsitul anilor '70 urmatoarele modele:

sr-4148r	sr-1800	p50	pr100	sr-9190r

Commodore sr-4148r are 48 de taste fiecare avand asociata o singura functie (nu exista tasta SHIFT).

Displayul cu LED-uri are 10+2 cifre. Precizia este foarte buna, intern datele fiind reprezentate pe 12 cifre. Nu este un calculator algebric - nu exista o precedenta a operatorilor si deci 2 + 3×5 = 25!. Parantezele au un singur nivel.

Are doi registri de memorie (STO/RCL1 si STO/RCL2). Memoria 1 este utilizabila ca memorie independenta pentru sumare ([Σ1]) iar memoria 2 este utilizata de functia [x_n] ca memorie statistica. Datele statistice sunt cumulate in mem2 dispersia standard putand fi obtinuta apasand [x^--s].

Alaturi de tasta exponent [EE}, tastele EE↑] si [EE↓] incrementeaza / decrementeaza exponentul pentru conversia in unitati ingineresti. Tasta [d-r] comuta intre modul de lucru cu unghiuri masurate in grade sexagesimale si radiani (realizand si conversia din grade in radiani). La pornire masina este in modul de lucru cu unghiuri masurate in grade. Modul de lucru in radiani este indicat printr-un punct aprins pe display.

Alimentarea se face cu trei baterii AA reincarcabile.
Commodore sr-1800 are aceleasi functii ca si sr-4148r dar mapate pe o tastatura duala cu 39 de butoane (fata de predecesorul sau cu 48) avand prevazuta tasta [F] pentru shiftare.

Display-ul cu tuburi fluorescente (avand un consum mai mic decat unul cu LED -uri) este cu 8+2 cifre dar intern mantisa este reprezentata folosind 12 cifre.

La fel ca sr-4148, nici sr-1800 nu este algebric, fara a implementa o precedenta a operatorilor (2+3×5 = 25). Parantezele au un singur nivel.

Alimentarea se face de la 3 baterii AA (normale sau reincarcabile).
Commodore Pr100 produs in 1977, avea tastatura duala cu 45 de butoane.

Display-ul pe LED-uri, are 8+2 cifre. Nu este un calculator algebric neimplementand precedenta a operatorilor(2+3×5 = 25).

Parantezele aveau pana la patru niveluri. Setul de functii prevedea si calculul functiilor hiperbolice, permutari si combinari, functii statistice si a regresiei lineare.

Pr100 are 10 memorii de lucru si este programabil avand 72 de pasi de programare.

Memoria program nu era folosita foarte efiicent, programarea fiind facuta prin simpla inregistrare a tuturor tastelor apasate. Erau de exemplu memorate si apsarile tastei [F]. Similar, GOTO XX ocupa 3 pasi de program.

Avea prevazute instructiuni de salt conditionat si neconditionat si instructiunea skip de salt peste instructiunea urmatoare.

Aceasta este o alta varianta de carcasa a aceluiasi Commodore pr100.
Commodore p50 produs tot in 1977, era o varianta mai ieftina a lui pr100, avand o tastatura cu 49 de butoane fiecaruia fiindu-i asignata o singura functie.

Display-ul pe LED-uri, are 8+2 cifre. Nu era un calculator algebric neimplementand precedenta a operatorilor(2+3×5 = 25) si nu prevedea nici operatii cu paranteze.

Setul de functii este minimal prevazand numai functiile stiintifice de baza.

Commodore p50 este programabil dar are numai 24 de pasi de programare.

Alimentarea este de la o baterie de 9V.
Commodore sr-9190r este mai bogat in functii decat sr-4148r, o tastatura duala cu 49 de butoane prevazand o tasta de shiftare [F] si o tasta [INV]. Display-ul pe LED-uri cu 10+2 cifre.

Commodore sr-9190r prevede calcul cu paranteze pe 3 niveluri, suport pentru lucru cu numere complexe si calcul de integrale definite (sumarea trapezelor), functii statistice si de regresie lineara, calcul de probabilitati.

Alimentarea este de la 3 baterii AA.

Un alt concurent a fost National Semiconductor USA producand modelele de calculatoare stiintifice RPN:

National Semiconductor 4520 Scientist.	National Semiconductor 4525 Scientist PR	National Semiconductor 4615 PR	National Semiconductor 4640	Novus 4510 Mathematician	Novus 4515 Mathematician PR

In Europa de vest doua companii - Sinclair Radionics Ltd. (UK) si Privileg (RFG) - concurau si ei cu cateva modele de calculatoare stiintifice RPN:

Sinclair Scientific	Sinclair Cambridge programmable	Sinclair Enterprise programmable	Privileg SR54-NC

Dar adevarata concurenta pentru calculatoarele TI si HP venea din Japonia si Taiwan. Aici CASIO, SHARP, CITIZEN si Canon produceau la randul lor calculatoare stiintifice.
Inca de pe atunci si pana in prezent, cel mai prolific a fost si este CASIO:

CASIO fx-10	CASIO fx-19	CASIO fx-20	CASIO fx-29	CASIO fx-39	CASIO fx-101

CASIO fx-201p	CASIO fx-202p	CASIO fx-202 marketing leaflet (10/12/1976).	CASIO pro fx-1	CASIO fx-110	CASIO fx-120

Aceasta a fost perioada de pionierat...

Calcaiul lui Ahile la toate aceste calculatoare era consumul datorat afisajului pe LED-uri sau pe tuburi fluorescente(VFD). Pentru a asigura functionarea calculatorului acesta era alimentat cu 2-5 baterii AA, cel mai adesea reincarcabile ceea ce influenta substantial pretul. Pe de alta parte folosirea bateriilor obisnuite care trebuiau schimbate la cateva zile iarasi marea cheltuielile de exploatare.

De aceea urmatoarea generatie de calculatoare era echipata cu display-uri pe cristale lichide (LCD).

Displayurile LCD sunt pasive. Ele nu emit lumina ca cele cu LED-uri sau tuburi fluorescente.

display-led (9K)
Display cu LED-uri (Texas Instruments SR-40, TI-30, TI-59, Hewlett Packard HP-35, HP-45, HP-55)

display-fluo (9K)
Display cu tuburi fluorescente VFD - Vacuum Fluorescent Display. (CASIO, Electronika, SHARP,) (Inca se mai folosesc in echipamentele audeo-video si in radiocasetofoanele auto)

display-lcd-jaune (9K)
Prima generatie de display-uri LCD erau prevazute cu un filtru UV galben.

display-lcd-7seg (9K)
A doua generatie de display-uri LCD prevazand afisarea cifrelor pe elemente cu 7 segmente

display-lcd-matrix (9K)
A treia generatie de display-uri LCD cu caractere simbolice afisate ca matrice de 5×7 pixeli.

display-lcd-two-rows (3K)
A patra generatie de display-uri LCD cu afisare pe doua randuri: un rand matriceal cu elemente de 5×7 pixeli , al doilea rand cu elemente 7 segmente

display-lcd-natural (4K)
A cincea generatie de display-uri LCD matriceale grafice N×M pixeli care permit afisarea in mod 'natural' a expresiilor: display-lcd-natural2 (16K)

Inventat in 1962 de Dr Richard Williams, display-ul cu cristale lichide LCD - Liquid Crystal Display (eng.) - are functionarea bazata pe controlul transparentei celor 7 segmente a,b,c,d,e,f,g pentru fiecare cifra din componenta sa. Daca segmentul LCD al unei cifre este polarizat prin aplicarea unui potential electric, el devine transparent, facand vizibila banda neagra cu care este acoperita partea din spate a display-ului. Cu cat tensiunea de polarizare aplicata segmentului este mai mare, cu atat segmentul este mai transparent (si deci tot mai negru). Daca segmentul nu este polarizat, el ramane opac, reflectand lumina incidenta pe suprafata display-ului si avand aceeasi culoare cu restul afisajului, fundalul negru nefiind vizibil. De aceea, pe masura ce bateriile calculatorului se descaraca, tensiunea de alimentare scade iar vizibilitatea cifrelor afisate este tot mai mica pana cand cifrele dispar de tot. Unele calculatoare mai bune (si mai scumpe un pic) ofera functia de reglare a contrastului permitand cresterea sau micsorarea tensiunii de alimentare a displayului LCD.

Avantajul display-urilor LCD este ca sunt pasive (nu emit lumina) si din acest motiv consumul de energie pentru afisare este extrem de mic. Aceasta a permis utilizarea pentru alimentare a unor baterii miniaturale care asigura o autonomie de functionare continua a calculatorului de mii de ore (circa 2 ani de zile de exploatare normala) spre deosebire de calculatoarele din prima generatie echipate cu display-uri cu LED-uri care 'mancau' o baterie de 9V in cateva ore. Display-urile cu tuburi fluorescente desi consuma mai putin decat cele cu LED-uri, totusi consuma incomparabil mai mult decat cele LCD.

In 1981 Texas instruments oferea la un pret de 40$ calculatorul programabil TI-55II cu display LCD, 1-8 memorii si 0-56 pasi de program.

In 1982 Texas Instruments a pregatit petru lansarea pe piata calculatorul stiintific programabil TI-88 cu 120-0 memorii, 0-960 de pasi de programare si afisaj pe cristale lichide (LCD) acesta urmand sa inlocuiasca modelele TI-58 si TI-59 la un pret de 350.00$. Totul era pregatit pentru lansare. Dezvoltarea era terminata, primele exemplare de preproductie produse si testate, manualele de utilizare tiparite. TI-88 era gata sa fie pus pe piata in 1983. Dar subit cineva a anulat proiectul. Unul din motivele probabile era lansarea de catre HP a puternicului HP-41CV

Nici CASIO nu a stat pe loc producand o serie de calculatoare programabile mai simple cu display LCD 10+2 digiti. Acestea extindeau functiile modelelor fx-82/fx-100: fx-180p cu 38 de pasi de program 'blind' cu doua sloturi program P1 si P2, fx-3500p avand tot 38 de pasi de program dar fiind primul calculator avand suport pentru integrare numerica, fx-3600p, fx-3800p si fx-3900pv si fx-4000pv.


CASIO fx-82	CASIO fx-1100	CASIO fx-180p	CASIO fx-501p	CASIO fx-502p	CASIO fx-602p

CASIO fx-3200	CASIO fx-3500p	CASIO fx-3600p	CASIO fx-3800p	CASIO fx-3900pv	CASIO fx-4000p

In 1982 CASIO a pus pe piata unul din cele mai reusite calculatoare sale programabile fx-602p. Urmas al modelelor fx-501p si 502p, acest calculator are un display LCD matriceal de 10+2 digiti putand afisa 11 caractere alfanumerice, 20de memorii si 512pasi de programare. Numarul de memorii putea fi marit de la 20 pana la 80 pe seama memoriei program prin reducerea corespunzatoare a numarului de pasi de la 512 pana la 32 (20-80 memorii, 512-32 pasi de program).

Calculatorul poate stoca pana la 10 programe P0-P9, protejabile prin parola (programele nu puteau fi editate sau sterse fara a introduce parola) si era prevazut si cu o interfata la casetofon. CASIO fx-602p era un concurent serios pentru calculatoarele programabile TI si HP produse la acea data:

Trebuie mentionat ca in prezent HP vinde in categoria calculatoarelor programabile HP-33s - avand atat modul de lucru RPN cat si algebric.

HP33s (38K)

In octombrie 1985 CASIO a stabilit o noua piatra de hotar in istoria calculatoarelor stiintifice lansand pe piata modelul fx-7000G - primul calculator grafic.

fx7000g-1 (73K)

Acest calculator este echipat cu un display matriceal putand afisa 63×95 pixeli in mod grafic sau 8×16 caractere in modul text:

fx-7000G_1 (40K)

CASIO fx-7000G a fost urmat de multe alte modele de calculatoare grafice, unele echipate cu display color, din care doar cateva sunt listate mai jos:

CASIO fx-7400

CASIO fx-9970G

CASIO cfx-9850GB-Plus

CASIO fx-7400G Plus

CASIO cfx-9850GB Plus

CASIO cfx-9850G-SD este prevazut cu interfata pentru cartele SD pentru salvarea programelor. La cinci ani distanta de CASIO, in 1990, Texas Instruments patrunde pe piata calculatoarelor grafice cu TI-81, bazat pe un procesor Toshiba pe 8 bit si 2GHz compatibil cu Z80, avand memoria de 8K RAM si 128KB ROM, si echipat cu un display matriceal 64×96 pixeli in mod grafic sau 8×16 caractere in modul text la fel ca si CASIO fx-7000G. Si din punct de vedere al arhitecturii cele doua calculatoare sunt asemanatoare. Acesta a fost urmat in anii urmatori de versiuni imbunatatite TI 83 (1996), TI-83 Plus(1999), TI-84 Plus (2004), TI-84 Plus SE (mai multa memorie,memorie flash, interfata seriala si USB cu alte calculatoare compatibile): In paralel Texas Instruments a produs si calculatoare grafice echipate cu display-uri cu rezolutii mai mari - TI-85 si TI-89 echipat cu procesor Motorolla 68000 mai puternic

TI-85 (1992)	TI-89 (1998)	TI-89 Titanium (2004)
Toate aceste calculatoare sunt programabile in TI Basic si in cod masina al procesorului cu care sunt echipate. ( Vezi si o comparatie intre aceste calculatoare) La randul sau, Hewlett packard lanseaza in 1990 HP-48SX - un calculator RPN echipat cu un procesor Saturn pe 8 bit la 2GHz si programabil in RPL - Reverse Polish LISPsau, alternativ, ROM-based Procedural Language un limbaj procedural creat de HP pentru HP-28 - RPN combinat cu Forth (bazat pe stiva) si Lisp (pentru procesare liste)). HP-48SX avea prevazute sloturi pentru adaugarea unor cartele aditionale de memorie RAM cu librarii de functii. Cartelele aveau baterie individuala pentru a nu pierde continutul pe perioada cat calculatorul era oprit. Acesta este urmat in 1991 de o varianta mai ieftina,fara sloturi de expandare memorie - HP-48S si ulterior de variantele imbunatatite HP-48g si HP-48gx. Display-ul are o rezolutie de 131×64 pixeli functionand atat in mod grafic cat si text: HP-48S display - Plot. HP-48S display - Equation Writer. HP-48S display - Matrix Writer. In anii urmatori HP a produs modele mai avansate HP-49g, HP-49g Plus si recent HP-50g prevazand un slot pentru cartele de memorie SD (FAT si FAT32) pentru salvarea programelor:

HP-49g	HP-49g Plus	HP-50g

w-canonf10 (80K)

Pe piata calculatoarelor s-a purtat un veritabil razboi al preturilor. Primele victime ale acestui razboi au fost riglele de calcul a caror productie a incetat in jurul anului 1975.

Firme precum ARISTO, DENNER & PAPE sau Faber Castell care fabricau rigle de calcul inca din secolul XIX au suspendat productia de rigle si au trecut la fabricarea de calculatoare stiintifice (echipate cu circuite Texas Instruments). In cazul riglelor aparitia calculatoarelor stiintifice a fost un cataclism echivalent cu cel care a dus la disparitia dinozaurilor. Milioane de ingineri au renuntat la riglele lor de calcul in favoarea calculatoarelor stiintifice.

In 1975 erau sute de companii care fabricau calculatoare stiintifice cu afisaj pe LED-uri.

Pe masura ce tehnologiile s-au imbunatatit (au aparut CI CMOS si display-uri LCD) volumul vanzarilor a crescut iar pretul calculatoarelor de uz general (cu patru operatii) a scazut in 4-5 ani de circa 20 de ori ajungand la cativa dolari bucata.

Oricine isi putea permite sa cumpere un astfel de calculator.

Pe de alta parte, din cauza pretului infim, producatorilor mai mici le era din ce in ce mai greu sa mentina profitabila productia acestor calculatoare de uz general.

Pentru a-si acoperi cheltuielile de productie o astfel de companie trebuia sa vanda un numar urias de astfel de calculatoare.

De aceea multe companii cu traditie foarte veche in productia de masini de calculat au renuntat sa mai produca calculatoare sau au dat faliment

In 1990 razboiul calculatoarelor de buzunar s-a terminat.

Au supravietuind numai producatorii de calculatoare cu functii complexe, relativ scumpe, cum ar fi cele stiintifice, programabile, si grafice.

Astfel, din sutele de companii care produceau calculatoare electronice si mecanice in anii 60-70, au supravietuit pe aceasta piata doar cativa producatori de calculatoare stiintifice programabile si grafice, relativ scumpe, cu functii complexe: Texas Instruments, Hewlett Packard, Casio, Sharp, Canon si Citizen. Supravietuitorii insa au prosperat.

La scara globala cea mai inalta cota a vanzarilor a fost atinsa in 1989 cand s-a inregistrat vanzarea a 62 de milioane de calculatoare. In anii urmatori aceasta cota s-a diminuat putin datorita vanzarilor de laptop-uri, palmtop-uri si pocket-PC-urilor care insa nu se pot substitui integral unui calculator.

Pe 9 Ianuarie 2007 CASIO a anuntat ca la sfarsitul lui Decembrie 2006 a inregistrat vanzarea calculatorului cu numarul 1 000 000 000 (un miliard).


	Key products in Casio's calculator history
	(1) 001(1965)
	(2) Casio Mini(1972)
	(3) SL-800(1983)
	(4) fx-7000G(1985)
	(5) fx-9860G(2005)

In August 2006 Texas Instruments anunta ca de la lansarea in 1990 a TI-81 vanduse peste 40.000.000 calculatoare grafice si afirma ca vinde in continuare peste 2,5 milioane de calculatoare grafice anual.

Desigur ca la concurenta cu produsele acestor companii, piata este invadata de clone foarte ieftine, majoritatea chinezesti. Cele mai clonate sunt calculatoarele Sharp si Casio. De altfel si producatorii consacrati, pentru reducerea costurilor de productie, isi fabrica calculatoarele tot in China.

Ceea ce face diferenta intre un calculator Sharp sau Casio produs in China si o clona chinezeasca a aceluiasi calculator este calitatea.

Probabil ca cel mai importat producator chinez de calculatoare este de foarte mult timp corporatia taiwaneza Kinpo Electronics.

Infiintata in 1973, Kinpo Electronics Ltd. devenita intre timp Kinpo Electronics Inc. este o corporatie ce produce calculatoare OEM pentru mari companii cum ar fi Texas Insturments, Hewlett Packard, Casio, Canon si Citizen.

Avand la nivelul anului 2002 peste 10000 are in prezent 25000 de angajati, centre R&D in Taiwan, Shanghai si Bijing, si fabrici in China si Thailanda. Fondata in 1996 in Dongguan, China, fabrica Chang An are 4000 de angajati si asambleaza calculatoare, sisteme GPS, agende si dictionare electronice si camere digitale fiind principala unitate de productie a Kinpo.

In Thailanda Kinpo a fondat in 1980 compania Cal-Comp Electronics care detine 6 fabrici cu circa 100 de linii de productie si 6000 de angajati. Un alt membru al corporatiei Kinpo este si Compal Electronics, Inc. din Taiwan cu circa 9000 de angajati (la nivelul anului 2002) care detine doua fabrici: Ping-chen in Taiwan si Kunshan in China.


Kinpo Dongguan	Kinpo Taipei	Calcomp Wujiang

KinpoFactories (53K)

Acum sa discutam problema clonelor si calculatoarelor ieftine ce abunda pe piata romaneasca.

Sa luam de exemplu calculatorul stiintific Kenko KK-82MS pe care l-am cumparat cu 15RON - echivalentul a 5€ - de la o taraba din piata Obor. Acesta este o clona identica a lui Casio fx-82MS:

O prima problema de care m-am ciocnit a fost faptul ca in cutie am gasit doar un manual de utilizare in limba chineza din care nu am inteles mai nimic. Calculatorul are functii destul de avansate si lipsa manualului este un mare dezavantaj mai ales pentru cineva care nu are experienta in utilizarea calculatoarelor stiintifice. Daca ghicesti ca este de fapt vorba de un Casio fx-82MS, poti descarca manualul de pe site-ul de suport al Casio. Dar daca nu ghicesti? Nu-ti ramane decat sa inveti chineza! In ce priveste calculatorul propriuzis, aparent el este aproape identic cu Casio fx-82MS, diferind doar prin indicativ si inscriptia S.U.P.E.R in loc de S.V.P.A.M. Kenko a inlocuit abrevierea Casio S.V.P.A.M (de la 'Super Visually Perfect Algebraic Method') cu combinatia de litere S.U.P.E.R care nu semnifica nimic. Pentru asiaticii care nu cunosc caracterele latine SVPAM si SUPER inseamna cam acelasi lucru - adica nimic.

Privite mai de aproape, se constata ca la KK-82MS carcasa este facuta dintr-un plastic mult mai prost decat al lui Casio, capacul de protectie intra greu in ghidajele carcasei si joaca in timp ce la fx-82MS capacul intra perfect si luneca usor in ghidaje inchizandu-se ferm. Cand KK-82MS este pus pe o suprafata perfect plana nu sta stabil(carcasa este deformata). Astea sunt mici maruntisuri dar in timp deranjeaza.

Ce este mai grav insa, e faptul ca am constatat ca exemplarul meu din cand in cand porneste singur, chiar daca are capacul de protectie pus, sau atunci cand i se pune capacul de protectie. L-am desfacut dar nu am reusit sa identific cauza.

Astfel, dupa circa doua-trei saptamani bateria s-a descarcat fara sa-l fi folosit cat de putin. Bateria la Casio asigura 17000 de ore de functionare ceea ce inseamna 708 zile de functionare,adica circa doi ani. Este clar ca este ceva in neregula cu acest KK-82MS

Pe Casio fx-82MS am platit 32.5RON, adica circa 10€ si nu cred ca m-am pacalit.

sharp501sm (23K)

Un alt exemplu relevant este calculatorul SHARP EL-501W din fotografia de mai sus. EL-501 este probabil cel mai clonat calculator de pe piata.

O prima clona a acestuia pe care am cumparat-o tot de la aceeasi taraba din Obor de unde am luat si Kenko KK-82MS este CASHO CS-350A :

De data aceasta, in cutia acestuia am gasit un manual de utilizare in limba engleza, de fapt un mic biletel enumerand foarte sumar functiile asociate fiecarei taste dar fara a oferi exemple sau explicatii detaliate.

CASHO CS-350 este un procesor Sharp EL-501 'imbracat' intr-o carcasa inspirata din carcasa lui Casio fx-82MS, calitativ ceva mai buna decat la Kenko KK-82MS dar tot mai proasta decat carcasa originala a lui Casio fx-82MS.

Remarcati si asemanarea deloc intamplatoare dintre numele CASHO si CASIO! Pentru chinezi caracterele latine sunt la fel de criptice cum sunt pentru noi ieroglifele lor.

Un asiatic neobisnuit cu caracterele latine va fi cu usurinta indus in eroare de asemanarea literelor H si I. Cu siguranta ca el nu va putea face distinctia intre cele doua inscriptii care difera printr-o singura litera - I din CASIO fiind inlocuit cu un H foarte asemanator.

Desigur, tastele sunt asezate un pic altfel decat la EL-501, butoanele 2ndF si DRG ca forma si amplasare imitand tastele de 'REPLAY' ale lui fx-82TL. Ca functii si inscriptionare insa CS-350 este identic cu EL-501.

O prima problema este faptul ca tastele lui CS-350 mai dau rateuri daca nu sunt apasate cu nadejde ceea ce poate cauza erori la o introducere mai rapida a datelor si operatiilor. Constati asta imediat, deoarece nu porneste daca nu apesi suficient de tare tasta [ON/C]. Tastele functionale dau si ele rateuri daca nu sunt apasate cu nadejde. Doar tastele numerice sunt Ok.

Acesta este un defect major. Incercand sa calculez numarul Mach (vezi mai sus) desi am incercat de cateva ori, nu am reusit sa obtin rezultatul corect deoarece nu am apasat probabil suficient de tare pe unele taste si ca urmare datele nu s-au introdus corect.

Cind sa testez functiile statistice, am constatat cu surprindere ca lipseste inscriptia STAT de deasupra butonului [ON/C]. La EL-501 apasand succesiv [2ndF][ON/C] se intra in modul statistic [STAT}

Conform manualului de utilizare si indicatiilor de pe cutie, la CS-350 este la fel:

Si totusi inscriptia STAT de deasupra butonului [ON/C] lipseste!

La prima vedere, deoarece in rest toate inscriptionarile pentru functiile statistice descrise in manual sunt prezente, faptul ca eticheta STAT a fost omisa nu pare grav.

Ce daca au uitat sa imprime eticheta STAT. Nu este vorba de lipsa unei taste ci doar a unei simpla etichete, un pic de vopsea accolo!

Te astepti deci ca apasand succesiunea de taste [2ndF][ON/C] asa cum scrie in manual, calculatorul sa intre totusi in modul statistic. Dar surpriza! Nu este asa. Apesi pe [2ndF][ON/C], afisajul palpaie dar modul statistic nu este activat. Mai apesi odata, cu nadejde, si iar nimic. Pe afisaj nu apare flag-ul STAT iar functiile statistice, desi inscriptionate, nu pot fi accesate. Deci inscriptionarile sunt strict decorative iar manualul minte.

In concluzie, in cazul CASHO lucrurile stau chiar mai rau decat la Kenko KK-350. Acolo cel putin problemele erau legate de carcasa si componente. Dar cei de la Kenko s-au straduit cat au putut de bine sa realizeze o copie cat mai fidela a unui calculator Casio.

In schimb astia de la CASHO sunt niste mari mincinosi. La CS-350 totul este o mare minciuna, mizand pe naivitatea cumparatorului. Este evident ca acest calculator a fost proiectat cu intentia de a pacali pe cumparatorul neavizat. Personal, m-am simtit indignat.

Am platit pe CASHO CS-350 10RON- circa 3€. Pe SHARP EL-501 am platit 30RON - aproximativ 10€ - si merita banii. Parerea mea este ca CS-350 nu merita cumparat chiar daca nu intentionati sa faceti vreodata calcule statistice.

Iata un alt caz nefericit de clonare a lui Sharp EL-501 de data asta mascat intr-o carcasa imitand celebrul Casio fx-82LB FRACTION (celebru prin faptul ca desi se numea FRACTION, nu avea prevazute operatii cu fractii):

fakeFx82LB (21K) fx82lbFraction (22K)

Clona - din fotografia din stanga - are etichetele (CASIO pe capac si cea cu numele Scientific Calculator fx-82LB) tiparite pe hartie lucioasa si lipite (cu un lipici prost - deja s-au dezlipit). Prospectul este identic cu cel al lui CASHO CS-350 dar spre deosebire de CS-350 la falsul fx-82LB modul statistic functioneaza.

Pe langa etichetele de hartie care fac o impresie proasta, un alt punct slab il constituie tastele facute dintr-un cauciuc moale. Alimentarea este de la doua baterii AA (probabil pentru a imita originalul) care ar trebui sa asigure functionarea acestui tip de procesor vre-o suta de ani acesta fiind probabil singurul punct tare al acestui calculator.

Dar marea problema a acestui calculator este in inscriptionarea functiilor secundare (accesibile prin apasarea tastei [2ndF]). Inscriptionarea este facuta cu negru pe un fond verde foarte inchis. Din acest motiv numele functiilor este aproape ilizibil. Practic nu se poate lucra cu acest calculator. Curios este ca originalul Casio (cel din fotografia din dreapta) are toate inscriptionarile pe fond argintiu. Deci ideia de a scrie cu negru pe verde inchis apartine falsificatorilor chinezi si spune multe despre inteligenta acestora. Nu recomand nimanui achizitionarea acestui fals nereusit.

Urmatorul calculator - CRONY CN-2088 - bazat pe acelasi procesor al lui Sharp SR-501 este CRONY CN-2088.

CN-2088

Din cate se vede din fotografie, de data aceasta nu este vorba de un fals si nici nu sunt furate idei de la Casio(desi pe site-ul producatorului Hui'an Zhenda Electronics Co.,LTD sunt prezente la capitolul calculatoare doua clone Casio fx-82TL si MS iar tocmai acest model original lipseste).

tastele sunt din plastic. Bunicele. Inscriptionarea si ea este lizibila. Are incorporat si un mic cesulet (fara nici o legatura cu calculatorul). Calculatorul este folosibil dar are si el puncte slabe. Un prim mic defect sunt greselile de ortografie la inscriptionari: 'arp hyp' in loc de 'arc hyp' si '→re' in loc de '→rθ'. Cel mai scandalos este manualul de utilizare in limba engleza. Tiparit pe o foaie A4 de hartie de foarte proasta calitate impaturita in 4 este de neinteles. Citez cateva perle sa va distrati si voi:

Diskplay ten improper fractions and two index number,the greatest index: 10⁹⁹ - 10⁹⁹ - 10^-99
vrand probabil sa spuna ca afisajul are 10+2 cifre.
[OFF] shut button
stop operating for about eight minutes, the calculator can be shut automatically.
vrand probabil sa spuna ca apasarea pe butonul [OFF] opreste calculatorul si ca de asemenea acesta se va opri si singur, automat dupa circa 8 minute.

[ON/C] Turn on or delete the input of outside memory.
Clar, nu?
[CE] Correct wrong input retain 123 + 455 + 456 = 579
Sta cam prost cu arifmetica! 123 + 455 + 456 = 1034. De fapt el vrea sa spuna ca se poate face corectia din 123+455 la 123+456 prin apasarea tastei [CE] (clear entry) care va sterge ultima valoare introdusa permitand corectii prin introducerea unei noi valori. 123 [+] 455 [CE] 456 [=] intradevar afiseaza rezultatul 579 indicat in manual.
S O
[S]: Evaluate the deviations of sample standard. [2ndF] [O]: Evaluate the deviations of the mother's body standard.
Asta e cea mai tare! Hai sa va traduc: [S] Evalueaza deviatiile esantionului standard iar [2ndF] [O] pe cele ale corpului mamei standard! Ha, Ha, Ha! Va spun eu, asta cu mama este cea mai tare! Dar ce este acel S O? S si O sunt de fapt s si σ - deviatiile standard ale esantionului si a populatiei σ_n-1 si σ_n.
Renew Cell
When show machine begin to become unclear.it means that we must renew the cell. Please obey the following steps:
Clar, nu?

Iata acum si o clona europeana (cel putin judecand dupa literele 'CE' stantate de pe capacul din spate) a aceluiasi Sharp EL-501. Este vorba de Eagle® TYCL1037 din fotografia de mai jos:

Eagle1 (21K) Eagle2 (22K)

Desi pe cutie scrie cu rosu ca "SATISFACTION GUARANTIED" problema la acest calculator o constituie tastele facute din plastic transparent.

Desi aparent vizibile, la o iluminare mai proasta si privite dintr-un unghi nepotrivit, etichetele tastelor sunt dificil de citit din cauza refractiei si umbrelor. Aceasta ingreuneaza lucrul cu acest calculator care costa circa 3 €(15RON). Deci nici vorba de satisfactie.

Iata inca doua exemple de fals evident raportate pe piata din Rusia:

fake-fx3600pv (155K)

Acesta este un fals grosolan! Adevaratul CASIO fx-3600pv este programabil (asa cum a fost descris mai sus cand am vorbit despre calculatoarele CASIO) si ca ca toate calculatoarele CASIO are un buton [MODE] utilizabil conform tabelului imprimat sub display. Falsul are tabelul imprimat dar atat, lipsindu-i evident butonul MODE el fiind de fapt un EL-501 deghizat care pentru astfel de setari are tastele TAB, DRG, F-S.

fake-sdc2800_ (149K)

Aici avem de a face cu un fals a ceva ce de fapt nu exista. CITIZEN nu produce un astfel de model SDC-2800II. CITIZEN produce doar modele ale caror indicativ este prefixat cu SR sau SRP in cazul celor programabile.

Uitandu-ne la functii vom recunoaste cu usurinta batranul nostru EL-501.

Am pastrat pentru sfarsitul acestei sectiuni despre clone si falsuri o poveste a unei clonari ceva mai reusite.

Este vorba de un calculator stiintific produs de firma spaniola Milan.

Calculatorul Milan 159005, desi are tastele dispuse diferit, si o carcasa mai compacta decat a originalului,ca functii este o clona a unui Casio fx-82TL (display 2 randuri, V.P.A.M. - Visually Perfect Algebraic Method). Este deci un calculator din generatia a III-a fiind prevazut cu afisaj LCD pe doua randuri si editor de expresii, permitand vizualizrea pe display atat a expresiei calculate cat si a rezultatului:

Are in plus taste de plastic destul de bune, cu inscriptionare vizibila, un manual de utilizare decent si un pret de numai 22.5 RON.

In ce priveste originalul, calculatoarele CASIO fx-82TL este de mult scos din fabricatie. Milan 159005 nu are la baza acelasi microcontroller cu originalul fx-82TL. CASIO fx-82TL are amprenta de identificare 8.99999863704 in timp ce Milan 9.00000000000 la fel ca si Canon F-720i. Dupa afisaj, editor formule, amprenta si timp de executie la calculul amprentei se pare ca in interior are acelasi procesor cu Canon F-720i sau din aceeasi familie, microprogramat sa emuleze functiile CASIO fx-82TL. In mod sigur insa nu este bazat pe microcontrollerul lui CASIO fx-82TL ale carui functii le emuleaza.

Sfatul meu este sa nu faci economie si sa cumperi un calculator stiintific de firma, chiar daca o clona arata la fel si este mai ieftina. Calitatea si contrastul display-ului , siguranta in actionare si aranjamentul tastelor sunt extrem de importante in utilizarea calculatorului. Chiar mai importante decat numarul de functii...

Important este sa iti cunoasti foarte bine calculatorul si sa folosesti la maximum capacitatea si functiile acestuia. Nu cumpara un calculator prea complicat cu un numar foarte mare de functii daca nu stii ce fac acele functii sau daca stii ca nu le vei folosi niciodata. Nu merita de exemplu sa iei un calculator stiintific pentru a face calcule contabile. Pentru asta sunt disponibile pe piata calculatoarele de birou, dedicate unor astfel de calcule, avand taste mari si afisaj cu 12 sau 14 cifre mari, mult mai confortabile.

Nu uita ca cel mai simplu si mai ieftin din calculatoarele ce se gasesc azi in magazine este mult mai puternic si mai performant decat oricare din calculatoare stiintifice HP-35, HP-45, TI-30, CASIO fx-29 sau CASIO fx-82 cu care se mandreau inginerii si studentii in anii 70 si 80. Desigur ca ele nu egaleaza calculatoarele de varf, foarte puternice dar si foarte scumpe din acea perioada (HP-41 sau TI-59). Dar daca chiar ai nevoie de o asemenea putere de calcul poti opta pentru un calculator programabil ceva mai scump cum ar fi HP-33s sau CASIO fx-3650p/3950p. Iar daca la o adica ai nevoie de si mai multa putere de calcul poti cumara un calculator grafic HP-50g, TI-84 Plus, Sharp EL-9900 sau CASIO fx-9860G. Trebuie insa sa fii constient ca un calculator grafic este un instrument complex si necesita cunostinte avansate de matematica ceea ce il face mai greu de invatat decat un calculator simplu.

In continuare sunt prezentate specificatiile tehnice si tutoriale de utilizare al diferitelor calculatoare stiintifice din colectia mea care acopera in buna masura calculatoarele noi, vandute in prezent pe piata.

Dupa Cortina de Fier, Rusia (fosta U.R.S.S.) producea propriile modele de calculatoare stiintifice, tot RPN:

Elektronika
B3-19M

Elektronika
B3-21 (LED)

Elektronika
B3-21 (VFD)

Elektronika
B3-34

Elektronika
MK-54

Elektronika
MK-52

Elektronika
MK-61

Notiuni generale

TI-30

...

This project is in progress.